Nici nu stii cu cine sa tii

De doi - trei ani de cand stau in Orasul cu susul in jos am fost uimita de mai multe ori de badarania celor care il populeaza, da asta de azi le intrece pe toate. Se stie ca sunt putine locuri de parcare, iar in parcarea de la blocul meu sunt parca mai putine ca niciunde... Acestea fiind explicate...dormeam eu linisita pe la ora 6, adica 18 seara. Recunosc ar fi trebuit sa ma trezesc, cand aud un claxon, da din ala nesimtit care a durat cam 5 minute. Deajuns timp cat sa ma desmeticesc, sa ma dau jos din pat, sa ajung in bucatarie, sa caut un cartof, sa ma duc in sufragerie si sa deschid geamul. Cand colo o masina facea ca toti dracii in parcare. M-am gandit ca a lovit-o masina care era cumva in fundul ei blocandu-i iesirea. Asa ca am amanat atacul cu cartofi si am stat sa ma uit. Dupa inca vreo 2 minute de claxonat continu se aude de undeva de la o scara vecina: Termina, dom'le, ca vine cineva acum sa mute masina. NIMIC Claxona intruna. Pana cand nu a venit o a treia masina, din care a coborat un tip vanjos, cum il vedeam eu de sus, claxonistul nu s-a potolit. Atunci probabil ca a auzit-o si pe cucoana care zbiera de acum de la balcon. Cum spiritul de telenovelista cred ca zace ascuns in fiecare dintre noi, am stat sa vad finalul. Coboara o mimoza blonda, da nu sa se grabeasca sau ceva, mergea agale de ziceai ca nu are nici o treaba cu tambalaul din parcare. Se duce la claxonist, ii zice ceva, asta tipa, apoi tot calm si extrem de lent se urca in masina ei si il deblocheaza pe nervos. Acu explicatia. Locul pe care il ocupase claxonistul se pare ca era al ei. (desi ma indoiesc ca vreunul dintre vecinii mei ar plati macar un ban la primarie pentru a-si inchiria locul de parcare, si chiar si asa il inchiriezi pe timpul noptii, ziua ti-l poate lua, teoretic oricine) Iar EA, minoza blonda(nu o fac mimoza doar pentru ca era blonda ci si pentru nesimtirea de care a dat dovada) in loc sa parcheze pe oricare din cele 5 locuri de parcare libere din jurul locului ei, a preferat sa il blocheze pe claxonist si sa plece linistita in casa. Acu nu ii iau apararea nici claxonistului, pentru ca vorba aia sa claxonezi neintrerupt timp de cel putin 7 minute, nu mi se pare corect pentru nici o ora din zi sau din noapte. Finalul e trist. S-ar parea ca pana voi apuca sa plec dracului din orasul asta am sa mai vad cred ca o mie de astfel de scene si normal ca am sa le povestesc pe bloc. Noroc ca Alin ma tine aprovizionata cu cate un saculet de cartofi de la Cora... PS. Andrei ar trebui sa fii fericit, mi-a iesit un post kilometric de toata frumusetea....