Un dandy în mizerie

Am încă o dovadă că pe sticlă nu ajunge totdeauna cel care e pregătit ci cel care se nimereşte sau mai rar cel care e dictat de sus. Habar nu am care e cazul domnului despre care vreau să vorbesc astăzi. Spun asta penru că l-am văzut şi în alte situaţii şi mi s-a părut că are ceva în cap, în ciuda modului golănistic în care le privea pe pipiţele care se învârteau în jurul lui. Nu ştiu cui a greşit şi a ajuns pe sticlă să prezinte Jurnalul de ora 21 la Realitatea. Oricum alături de fata isterică ce a început şă plângă în direct şi de Prelipceanu, care încă nu şi-a dat seama că locul lui nu e la televizorul în culori, acest domn, pe care am aflat într-un târziu că îl cheamă Nicola, întregeşte pleiada de "deontologi" de la Realit. Păcat că acolo sunt oameni de o mie de ori mai valoroşi, dar care nu sunt valorificaţi. Şi staţi liniştiţi, nu critic concurenţa, şi la Antene e aceeaşi mâncare de peşte. Numai când vezi prostancele care se înghesuiau să îi facă cu mâna lui Bush la smmit şi înţelegeţi despre ce vorbesc.

Cred că singurul stropit era el şi sigur nu cu parfum ci cu un lichid cu ceva mai mult alcool...

De Paşte la gara

Ca orice provincial care se respectă şi eu m-am dus astăzi la gară să îmi iau pachetul de acasa. Că vorba aia trebuie să mănânce şi copii salată boeuf, sarmaluţe şi pască. Şi cum mă ştiţi eu şi bucătăria, baba şi mitraliera, mama mi-a sărit în ajutor. Aşa se face că dimineaţă pe la 11 eram amândoi în Gara de nord la coadă la Mc la cafea. Normal ca trenul avea întârziere aşa cum aveau toate trenurile care veneau din Moldova. Aşa că am stat să aşteptam. Am remarcat fetiţa foarte cochet îmbrăcată, cyber-boul cu hands free în ureche care nu vorbea la telefon, cei doi graşi care răsfoiau aparent nepreocupati Readers Digest şi baba cu căţel caniche. I-am urmărit pe toţi timp de 15 minute cât a durat întârzierea. Am remarcat şi o fată pe care o ştiam la Realitatea, da acum relata pentru Antena 1 sau cel puţin aşa scria pe cubul microfonului şi pe cameramanul ei care din dorinţa de a lua un cadru mai bun s-a urcat pe un coş de gunoi. În fine s-a anunţat trenul şi pleacă frate toată gloata despre care tocmai v-am vorbit spre peronul 11. Încet vine şi trenul cu moldoveni, un intercity cu vagoane de accelerat. Îl văd pe conductor, un tip pe la 30 de ani de vreo 2 metri înalţime. Mă duc la el, mă prezint şi îmi zice să aştept. Îl pierd din vedere şi încep să îl caut bezmetică pe peron. Apoi văd că la primul vagon lumea urcă în loc să coboare. Mă duc acolo, găsesc conductorul, găsesc mâncarea şi plec. Tre să spun că în ochi aveam lacrimi. Toţi erau moldovenii mei forţaţi de împrejurări şi de un oraş în care bucureştenii o şterg la munte de sărbători, iar provincialii le ţin locul să stea la coadă la pachetele venite de ACASĂ. Şi dintr-o dată fetiţa cochetă care chiar dacă facea ca toti dracii a început să îmi placă. Îmi placea chiar şi cyber-boul care m-a lăsat în faţă şi cei doi graşi care şi-au supt burţile ca să avem loc pe culoar...

Cu aceleaşi lacrimi în ochi vă promit că fac eu cumva ca celelalte sărbători să mă prindă acasă. Să fiti luminaţi astăzi şi tot anul. Un Paşte Fericit!

Maşinuţe

O maşinuţă care i-ar plăcea şi lui Andrei şi prietenei mele Alina. Unuia pentru ca e broscuţă şi celuilalt pentru că e mov

Maşinuţa dalmaţian.

Pur şi simplu îmi plac băieţii aştia

El este Vlad Petreanu, colegul meu de la radio care face Blog FM, surprins într-o ipostază nu tocmai onorabilă.

Toţi cei care mă cunosc ştiu că prezentatoarea mea favorită de la ştiri e Andreea Esca. Însă nu am văzut-o niciodată în postura asta...

Am mai mulţi politicieni preferaţi, printre ei şi Călin Popescu Tăriceanu, însă el preferă motoarele. Numai că după accidentul de acum doi ani premierul României foloseşte un motor mai mic:))

Premeirul meu favorit i-a făcut papgali pe cei care îl urmează pe Traian Băsescu. Cam aşa ar trebui să arate Emil Boc şi Teodor Stolojan...

Pentru că a început campania electorală, iată câteva posibile afişe electorale. Ştiu că Adrian Videanu nu mai candidează, da tre să recunoaşteţi ca afişul e reuşit.

Vă mai amintiţi de celebra fotografie a summit-ului de la Bucureşti? era trucată. Ăsta e originalul:))
PS: dacă vă întrebaţi cine a făcut aceste capodopere va spun eu Băieţii de la retuşuri.ro. Ei sunt băieţii la care mă refeream în titlu:P

Paştele mă prinde tot la muncă

Mă uitam la posturile din perioada Crăciunului şi mă gândeam că vor fi asemănătoare cu cele de Paşte. Pe scurt sunt o necredincioasă pentru că lucrez de Paşte. Astăzi am stabilit programul, am ales să lucrez pentru că oricum era tura mea şi să fiu liberă de 1 Mai. De altfel la radio se vorbea de comunişti cei care sărbătoresc 1 mai şi de credincioşi, cei care sărbătoresc Paştele. Eu am optat şi dupa ideea că mai bine muncesc întâi şi sărbătoresc după aşa ca de vineri pâna luni voi fi pe frecvenţa News Fm. Oricum vă ţin la curent cu tot ce mi se întâmplă şi desigur dacă sunteţi năpăstuiţi ca mine vă invit să ciocnim un ou împreuna, asta dacă reuşesc să fac casa prezentabila până atunci... Până una alta eu mi-am luat lumânare şi vreau să ajung la înviere, chiar dacă sâmbătă lucrez până la 23. Marţi după ora 17 voi fi în Logănel în drum spre ACASĂ, unde sper să vă revăd pe toţi cei rămaşi acolo...

Senzaţie supertare

Se ia un scrânciob(destul de mare cat sa iti încapă fundul, dar destul de mic cat sa nu cazi din el), preferabil într-un părculeţ în care să nu îţi urle nimeni în cap. Te urci în el, îţi faci vânt cu picioarele şi apoi te lasi pe spate. Stai asa aproximativ 10 secunde si apoi iti faci vant din nou. E incredibil, e ca mersul pe bicicleta îţi aduci aminte îmediat care e procedura... Asa ca hai sa fim din nou copii!!!!

Câinele prietenul omului...

Primele reprezentări ale câinelui pe monumente au apărut în antichitate. Câinele era mereu prezent la picioarele femeii asa cum leul era prezent la picioarele barbatului. Câinele simboliza afecţiunea şi fidelitatea, în timp ce leul era simbol al curajului şi măreţiei.

Mai apoi multi cruciati sunt infatisati cu piciorul pe un caine pentru a sugera faptul ca au urmat vointa lui Dumnezeu cu aceeasi fidelitate cu care cainele isi urmeaza stapanul.

În zilele noastre exista mai multe monumente dedicate câinilor care fie au luptat alături de om pe front, fie au mers in spaţiu, fie pur şi simplu pentru să sunt fideli şi îşi fac foarte bine treaba.

Poate cel mai cunoscut câine este Laika. Catelusa care a zburat în spaţiu în cadrul misiunii Sputnik2.

Acum ceva timp a fost dezvelit un monument în cinstea căţeluşei şi povestea ei a ieşit la iveală. Se pare ca săracul câine a zburat în spaţiu doar 5 ore, dupa care a murit din cauza supraîncălzirii scutului. Totuşi misiunea Sputnik 2 a fost un succes pentru ca datorită acesteia s-au remediat defecţiuni care ar fi putut duce la misiunile următoare la moartea pasagerilor umani ai navetei spaţiale.

Sunt cunoscute mai multe monumente ale câinilor care au luptat în război alături de oameni. Eu l-am găsit doar pe astea. Câinii au servit ca si curieri ducând mesaje de pe linia frontului în spatele acestuia, au descoperit mine sau chiar au salvat vieţi omeneşti.

În Noua Zeilandă există Monumentul Câinelui Ciobănesc. Reprezintă un collie şi a fost plătit şi ridicat de ciobani pentru a marca respectul pe care îl poartă credinciosului lor ajutor. Motto-ul monumentului este: Every dog has its day!

El este Bobby, un terrier care a aparţinut lui Jock Gray, un fermier din Scoţia. Monumentul a fost ridicat de proprietarul unui bar impresionat de povestea câinelui. S-ar părea că atunci când Jock a murit cânele a stat lângă mormntul său mai multe zile, iar apoi mergea la barul unde stăpânul său îşi facea veacul. Timp de 14 ani cât a mai trăit terrierul avea un traseu prestabilit, mormânt (pe care îl păzea cu devotament) - bar. Oamenii din oraş l-au adoptat şi l-au hrănit zilnic, iar proprietarul barului a comandat statuia. Bobby a murit pe 14 ianuarie 1872 si a fost îngropat lângă stăpânul său. Recent Disney a făcut un film despre devotamentul acestui câne.

Un alt caine devenit celebru este Hachiko, un Akita care la fel ca şi Bobby şi-a pierdut stăpânul, dar i-a fost credincios chiar şi după moarte. Se spune că Hachiko şi-a aşteptat stăpânul în staţia de metrou Shibuya din Tokio timp de 9 ani. Chiar dacă a fost trimis la rudele stăpânului său nimic nu îl împiedica zilnic să fie prezent la staţia unde ar fi trebuit să vină stăpânul său. După moartea câinelui, la iniţiativa unui ziar local, o statuie din bronz a fost ridicată lângă staţia de metrou, devenită cel mai frecvent loc de întâlnire din Tokio. Hachiko a fost împăiat şi poate fi văzut la Muzeul de Artă din Tokio alături de impresionanta sa poveste....

Mulţumesc Andrei pentru reamintire...

Starbucks

Inca de cand ma uitam la Sex and the city sau la alte filme in care auzeam de Starbucks imi doream sa ma duc si eu la o astfel de cafenea. Ce putea fi mai fun decat sa stai pe un scaun inalt la un fel de bar, sa te uiti afara, sa savurezi o cafea buna si sa scrii (eventual blogul personal)? Pana de curand habar nu aveam ca exista Starbucks in Mall Vitan, iar cand l-am descoperit eram catranita ca faceam shopping singura si nu am indraznit sa intru. Asteptam o ocazie speciala, cum ar fi vizita Elizei in Bucuresti??? Ei bine azi am fost la celebra cafenea, numai ca romanul tot roman. Cafeaua e infecta, iar frozzito sau cum i se mai spune e oribil. Mai fain e la Gregories. Nu vreau sa cred ca o cafea Starbucks de la mama ei poate fi asa o rahatenie, asa ca dau vina pe furaciosii de romani, care probabil ca folosesc cafea de proasta calitate... Sincer si eu la filtru fac o cafea mai buna... Trecand peste, m-am distrat acolo, poate doar pentru ca am fost cu Eliza, dupa o repriza de Debenhams care s-a lasat cu achizitionarea a 2 tricouri si a unui pantalon din in maro... Dupa cum puteti vedea am facut si achizitii. Mi-am luat o cana Starbucks in care sa imi savurez in zilele frumoase o cafea la filtru pe balcon:).

Bucurestean sau provincial doritor de apartament in capitala?

Vedeta si muritorii

Azi am intalnit primul taxmetrist care asculta News Fm. Era la curent cu tot si chiar ii stia pe prezentatori, stia cand sunt jurnale mari si mai ales cand are emisiune Badea. Spre surprinderea mea ma stia, chiar ascultase jurnalul meu de la ora 17. L-am intrebat ce parere are despre mine si a zis ca am o voce jucausa si umana. Nu am fost pe faza sa intreb ce inseamna voce umana, da fie... M-am bucurat foarte tare, la fel cum ma bucur de fiecare data cand imi apreciaza cineva munca, iar el parea nespus de incantat ca are o "vedeta" in masina. I-am zis la ce ore poate sa ma asculte si tot drumul pana la Mall Vitan am vorbit de radio. Parea cult omul....sa spun totusi ca avea melodia telefonului o manea???

De azi

1. Am un chef nebun sa ma joc cu papusile.... Poate pentru ca la Ikea am vazut un set de cescute si ibric de cafea pentru fetite si mai erau acolo o groaza de chestii pe care mi le-as fi dorit daca eram copil si vizitam Ikea. Alin mi-a zis ca pot sa imi aleg o singura chestie si chiar cred ca pana la urma am sa imi fac un hatar. Asa ca cine vrea sa se joace de-a papusile cu mine???
2. Pastrand spiritul copilariei(daca vreti), Andrei ti-am luat o masinuta. Am vazut-o la benzinarie si nu m-am abtinut. Sa nu crezi ca e cine stie ce, e din plastic si te anunt ca am una identica...Daca nu te-ai prins era legat de ultimul tau post:) Stiu ca nu e o broscuta da seamana destul de bine...

3. Azi a plouat afara. Parca tot cerul plange cand nu ma duc eu la serviciu...

4. Azi am mai desfacut doua cutii. Mai am doua si un geamantan si putem zice ca ne-am mutat cu totul in noua casa. Tot azi m-am certat cu babele pentru ca vroiau sa stau cu cartoanele in casa pana vine masina cu gunoiul. Masina care tocmai am aflat ca vine luni. E foarte adevarat ca a plouat toata ziua si cartoanele mele s-au cam intins pe tot caldaramul, da banuiesc ca au si babele vina lor pentru ca nu le-au lasat in pozitia in care le-am pus eu...
5. Maine ma vad dupa 5 luni cu Eliza. Abia astept. Habar nu mai am cum mai arata, cum mai gandeste, ce noutati are...imi era rau dor de ea si uite ca a venit...

6. Astept Pastele, desi sunt mai mult ca sigura ca voi lucra. Da sper totusi ca voi reusi sa ajung acasa. Imi e asa de dor de ACASA...

Rezultatele shooting-ului

Ikea vs. Carrefour

Aseara iar am ajuns in complexul Feeria. Am fost initial la Ikea dupa maruntisuri pentru casa si mai apoi la Carrefour, dupa bere suc si niste nimicuri. E adevarat era cam tarziu, la Carrefour am intrat pe la 21.30. Pana pe la 22.00 cred ca ne-am facut cumparaturile si ne-am asezat cuminti la o casa din cele 3-4 care mai erau deschise. In fata noastra vreo 3 oameni cu carucioarele pline, da asa era si la celelalte case asa ca am stat la cea mai apropiata de locul unde parcasem masina. Nu stam nici 3 minute ca vine vanzatoarea si ne spune ca dupa noi inchide, dar ca sa fim atenti ca e casa prioritara, pentru femei gravide si handicapati. Si noi si domnii din fata noastra am ras toti fiind de acord ca daca vedem vreo femeie gravida sau handicapati le vom permite sa intre in fata. Mai trece un om de casa si deja ne vedeam in masina si ne facem planuri cum sa caram pe scari tot ce cumparasem. Cand si-au pus si domnii de dinaintea noastra produsele pe banda apare prima gravida. Evident i-am dat voie inainte. Tin totusi sa va reamintesc ca erau doar vreo 4 case deschise, case la care in momentul acela erau deja vreo 10 oameni la coada. Isi iau domnii produsele de pe banda si le pune gravida si lucrurile pareau ok. Cand ne uitam in spate in urma gravidei mai vin trei cu plozi in brate si dupa alea trei mai vin vreo doua, evident toate cu carucioarele pline. Moment in care si noi si domnii din fata ne enervam. Deja statusem la coada vreo jumatate de ora, iar daca era sa luam o alta coada de la capat mai stateam cel putin inca o ora. Deja una din cele 4 case auntase ca se inchide, iar oamenii care stateau la coada aia vociferau de se auzea din capatul celalalt al magazinului. Domnul din fata mea incearca sa cada la pace cu armata de femei cu copii in brate. La urma urmei statusem ceva la coada aia. Doamna care era cu el chiar imi sugera sa spun ca si eu sunt gravida sa trecem in fata. Moment in care nu am mai suportat si m-am alautrat si eu negocierilor de aceasta data cu vanzatoarea, care in loc sa taca si sa treaca mai multe produse pe la casa se certa parte in parte cu noi. Acu mi se parea normal, e casa prioritara nu mai ai ce spune. Da "doamnele" nu erau insarcinate, aveau plozi in brate. Plus de asta cu plodul in brate, da ce era la gura lor, fereasca Dumnezeu. Eu chiar le-am zis ce cauta cu copii in Carrefour la ora aia, n-ar fi trebuit sa doarma acasa? Moment in care un domn imi spune ca nu ar trebui sa ne certam noi pentru incompetenta celor de la Carrefour. Si ca si cum ne-a luminat cineva mintea si noi si domnii din fata si inca vreo 3 cupluri am lasat cosurile pline fix in drumul ploditoarelor si am iesit din magazin. La urma urmei ei nu ma trateaza cum trebuie, iar eu le bag banii mei in buzunare?? Asa ca ne-am dus la SafeWay, unde vanzatoarele ne-au rasfatat, ne-au pus in sacose, au umblat printre rafturi cu mine sa imi caute laptic si multe altele si n-a fost nevoie sa mint ca sunt insarcinata, nu m-am impiedicat de nici un plod razgaiat si nici nu mi-a tipat in creier vreunul... Si DA le-am lasat bacsis pentru ca merita. Acum comparatia cu Ikea: si acolo lucreaza oameni tuciurii. Si acolo vin oameni cu copii, da pe bune daca am auzit vreunul. Nu a intrat nimeni in fata. Toti am stat la coada. Vanzatoarele s-au purtat frumos cu noi. Baietii de prin magazin ne-au lamurit de cate ori a fost nevoie, pe cand la Carrefour e stiut ca daca ai nevoie de o indrumare ii cauti cu lumanarea si nu gaseti niciunul. Ne-am facut cumparaturile in mod civilizat, de cate ori am fost pe acolo nu prea am stat la coada. Un baiat ne-a ajutat cu caruciorul si chiar sa ne aranjam lucrurile in masina. Ne-a multumit ca am cumparat de la magazinul la care lucra el. Si am plecat zambitori acasa. Ei daca ma mai duc eu la Carrefour sa vedeti...

Ce am primit de la Eliza

Istoria omenirii (pe scurt) 1. Femeia nu mai accepta sa locuiasca in copac. Si plange. Barbatul descopera pestera. 2. In pestera e frig. Femeia plange. Barbatul descopera focul. 3. Copii tipa de foame. Femeia plange. Barbatul descopera toporul, arcul si bata si pleaca la vanatoare. 4. De la atata carne, Copilul se imbolnaveste de scorbut si beri-beri. Femeia plange. Barbatul descopera agricultura. 5. Deoarece mamutul se lasa cu greu ucis, Barbatul lipseste prea mult deacasa. Femeia plange. Barbatul incepe sa creasca animale domestice:vaca, oaie, porc, gaina, etc. 6. Femeia s-a saturat de friptura facuta la tepusa cu garnitura de boabeverzi fierte mancata de pe o frunza. Si plange. Barbatul descopera olaritul. 7. In pestera e curent si umezeala si dincauza asta copii racesc, fac pneumonie si mor. Femeia plange. Barbatul construieste mai intai un bordei apoi o casa din lemn si piatra. 8. A venit iarna si e frig. Femeia plange. Barbatul descopera ca pielea si blana animalelor moarte se poate prelucra si confectioneaza haine. 9. Hainele din piele precum si alea din blana put. Femeia plange. Barbatul descopera pe rand hainele din lana (care sunt aspre si zgarie -Femeia plange), hainele din in (care tot aspre sunt - Femeia suspina) si intr-un final hainele de matase (care par a fi multumitoare - Femeia zambeste). Mai tarziu, Barbatul rezolva si problema mirosurilor emanate de pieile si blanurile mentionate mai sus. 10. Diverse treburi lipsite de importanta cum ar fi protectia turmelor de animale si starpirea potentialilor pradatori tin Barbatul departe de casa. Femeia plange. Barbatul domesticeste cainele si pisica. 11. Femeia observa ca seamana prea mult cu semenele ei. Si incepe sa planga. Barbatul inventeaza fardurile si bijuteriile. 12. Femeia se plictiseste de atata stat in casa si vrea sa-si largeasca orizontul. Normal. Incepe sa planga. Barbatul inventeaza roata, domesticeste calul si descopera barca pentru ca femeia e fragila si oboseste repede. In plus de asta nimeni n-ar vrea sa o auda iar plangand...... peste ani... n. Femeia simte nevoia de a "evada" din cotidian. Nu are timp, bani sau dispozitia pentru excursii in strainatate, cu prietenele s-ar plictisi, la TV nu e nimic de vazut, afara e vreme urata. Capac peste toate, ca deobicei, Barbatul nu e acasa si oricum nici el n-ar intelege mare lucru. Femeia ar avea asaaaaa, un fel de chef de a scrie ceva care sa -i aduca complimentele unor necunoscuti si sa fie o chestie care sa pastreze anonimatul si absolut totul trebuie sa fie sub control si . ..Pentru a nu stiu cata oara in istorie, Femeia incepe sa planga. Barbatul inventeaza blog-ul. Morala: Cand femeile plang, umanitatea evolueaza. Alta morala: Fara femei am fi trait si acum in copac.

Mama lui de summit

Gata a trecut summit-ul si o data cu el si saptamana mea, mai, libera. Da tot am prins miercuri si joi mare parte din summit la radio, iar vineri pentru ca probabil m-am dilit am stat lipita de televiziuni sa vad ce se mai intampla. Sincer pot sa spun ca a fost un talmes balmes si ca in afara de lucurile clare care s-au stabilit la summit, ma refer la cele legate de Ucraiana si Georgia pe de o parte, Albania si Croatia pe de alta si Macedonia pe de-a treia parte, ce a adus nou summit-ul pentru Romania intalnirea asta, tot nu am inteles. Spun din prima ca as fi preferat sa fiu acolo unde se luau deciziile si nu sa transmit(sau nu) in direct cum aterizeaza sau cum pleaca nu stiu cine de pe aeroport. La urma urmei era normal sa vina sau sa plece, ca altfel nu avea loc summit-ul. Ne-a tinut cu sufletul la gura Putin, da pana la urma si el a venit. A venit cu un avion si a plecat tot cu acelasi, a fost intampinat de cineva, a dormit intr-un hotel, ca doar nu pe o banca in parc, a spus ce a avut de spus si a plecat.

Trebuie sa spun ca important e ce a spus si ce a facut Putin si nu ce auzeam la TV ca avionul lui ar fi mai simplut decat Air Force One-ul presedintelul George Bush. Am retinut extraordinara campanie de imagine a presedintelui Statelor Unite care s-a purtat ca un star hollywoodian si care a facut probabil cea mai frumoasa fotografie a acestui summit.

Am retinut ca probabil(daca nu se opune prea tare Putin) tara noastra va fi "acoperita" de un scut aniracheta a NATO si ca romanii nu vor mai avea nevoie de vize pentru SUA cand o zbura porcul sau cand vor inceta sa mai fie romani(adica sa mai fure si sa mai omoare pe unde apuca). Am retinut ca discutiile cele mai interesante s-au purtat dupa summit la Soci si ca pana in ultima clipa Basescu nu avea programata o intalnire cu Putin. Am retinut (de aceasta data de la televizor, apropo felicitari Realitatea) ca a fost o ocazie probabil unica pentru jurnalistii care s-au ocupat de summit. Una e sa te certi cu nu stiu ce plimba foi intr-o redactie si alta e sa stai in aceeasi camera cu mai marii lumii...

Ar mai fi o groaza, da astept sa se sedimenteze si le astern aici. Si apropo mi se pare oarecum normal ca ministrul de externe a fost un pic in umbra. La urma urmei a fost o intlnire intre mai marii lumii, nu intre ministri de externe...
Si ca o concluzie: vreau un alt summit pentru ca tare bine s-a mai circulat prin capitala. Sa fi fost mana politistilor moldoveni sau a bugetarilor care au parasit orasul?

De rahat

Este stiut ca in Romania nu trebuie sa cauti foarte mult sa faci un reportaj despre copii abandonati sau despre bolnavii de SIDA. Da macar de summit puteau sa vada si ei ca tara noastra inseamna mult mai mult, doar nu degeaba rucsacii NATO erau burdusiti cu ghiduri si DVD-uri despre Romania. Nu domnule jurnalistii francezi s-au gandit ca trebuie sa mai arate inca o data fata murdara, pe care fie vorba intre noi cred ca o are orice tara. La mai mult de un an de la intrarea României în Uniunea Europeană, mii de familii care trăiesc într-o sărăcie lucie îşi abandonează copiii pe străzile Bucureştiului. Aceasta este concluzia unui reportaj realizat de echipa postului de televiziune francez TF1 la Bucureşti în perioada summitului NATO.Poliţiştii români au curăţat staţiile de metrou de copiii străzii care ar fi afectat imaginii României în timpul summitului NATO. Jurnaliştii francezi i-au găsit însă. Mulţi dintre ei sunt consideraţi irecuperabili, inhalează aurolac şi refuză să meargă la şcoală. Francezii comentează: „Sărăcia extremă. Iată ce-i împinge pe părinţi să-şi abandoneze copiii. În satele din Moldova românească, de exemplu, nu există nici măcar apă curentă.”Jurnaliştii francezi au stat de vorbă cu asistenţii sociali. Aceştia susţin că încearcă să le explice femeilor de la ţară să foloseacă metodele contraceptive. Au stat de vorbă de asemenea şi cu femei care şi-au abandonat copii. La spitalul din Vaslui, ziariştii au găsit o asistentă care încerca să găsească o familie pentru un bebeluş abandonat. Autorităţile române spun că 2.500 până la 3.000 de copii sunt abandonaţi în fiecare an, o cifră care i-a impresionat pe francezi. Sursa:Antena3

Veterinarii astia

Am o veste proasta. Dea a facut dermatita(Andrei daca stii cu ce se mananca treaba asta please help). Am fost la veterinar, a tuns-o putin pe gat, mi-a dat sa ia niste pastile si sa o ung cu ceva si cred ca acum totul este in regula. Pe ea nu pare sa o deranjeze si chiar m-a uimit ca a mancat pastilele ca pe ciocolata si nu a mai fost nevoie sa o chinuim bagandu-i-le pe gat. Acum ca v-am linistit cat de cat sa incep cu veterinarii...

In primul rand tot ce spun ei trebuie pus la indoiala. Adica a vazut ce avea Dea pe gat si ma intreaba daca am deparazitat-o. Eu il intreb daca e de la pureci si el imi zice ca nu. Dupa mai multe intrebari stupide se prinde el ca e de la mancare. Lucru pe care nu il contest pentru ca in disperare de cauza(pentru ca odata cu stresul mutarii Dea nu mai manca mancare de caini) i-am luat de pisici. Da tot nu inteleg de ce imi tot recomanda o mancare care cred ca costa peste un milion kilogramul in conditiile in care pentru un pumn de boabe am platit peste 100 de mii de lei. I-am promis ca ii cumpar Pedigree si alte alea, da el nu si nu, numai mancarea care se gaseste in cabinetele veterinare e buna. Nu neg, da in conditiile astea, Dea ar manca mai multi bani pe zi decat mine. Apoi mai e o chestie. Eu i-am zis sa imi dea mancare pentru doua zile, iar el mi-a dat ceva mai mult de o jumatate din castronul Deei. Adica pana si eu stiu ca un caine de talia ei mananca un castron pe zi. Apoi fazele pe care le facea. Bun stiu, Dea e nitel cam grasa, da chiar sa o spui la fiecare fraza... I-am explicat degeaba ca e plimbata mai mult ca oricand, da parea ca eram inamicul public numarul unu. Adica ma scuzi da toate anunturile alea cu adoptii postate in cabinetele veterinare nu si-ar mai gasi respondenti daca toti ar trebui sa le cumpere cainilor mancare de zeci de milioane sa ii plimbe toata ziua si eventual sa le sufle in fund la fecare 4 ore. Nu mai spun ca atunci cand a aflat sa stam la bloc a facut o fata de parca o omoram pe Dea nu alta. Adica recunosc, Dea nu e plimbata cat ar trebui, probabil ca nu e locul ei la bloc, cu siguranta merita cea mai buna mancare, da zic ca e un caine de-a dreptul rasfatat si e probabil cel mai iubit caine din univers.

Asa ca m-am decis sa schimb veterinarul. Astept sa ii treaca dermatita, pentru ca ma mai duc si maine la el, si imi mut cortul:).

Sa inteleg ca bugetarii sunt de vina?

Saptamana asta s-a circulat foarte bine prin capitala, cu tot cu culoarul unic si cu restrictiile impuse in trafic. Intr-o zi am facut pana la serviciu 20 de minute, in conditiile in care de obicei fac intre o ora si o ora si jumatate. Asa ca sa inteleg ca bugetarii sunt de vina? pentru ca dupa cum stiti bugetarii, elevii si studentii au avut liber. In conditiile in care eu nu circul pe langa nici o facultate sau camine sau orice altceva ce tine de studenti, zic ca bugetarii sunt de vina. Totusi bugetarii lucreaza de la 8 la 16, ori in capitala e aglomeratie toata ziua. De aceea propun desfiintarea bugetarilor si o vacanta perpetua pentru toti elevii si studentii!

YUPEEEE prima mea leapsa virtuala

Zilele tracute am primit o leapsa de la Taian. Nu am reusit nici macar sa ma uit despre ce e vorba din cauza summit-ului asta. Acum deja mi-am invatat poezia pentru maine si cred ca este timp pentru nitica visare. Asadar: "Ce ai face in viata daca ai sti de la bun inceput ca nu ai sa o dai in bara vreodata?" Pai probabil ca nu as schimba mare lucru cu atat mai mult cu cat micile mele esecuri s-ar transforma in realizari, pe de alta parte ar insemna ca viata mea ar lua o alta turnura care probabil nu mi-ar conveni. Daca e sa ma tin strict de tema probabil ca as alege o meserie mai solicitanta gen medic chirurg(n-ar fi fain sa nu ai nici un mort pe masa de operatie?) sau avocat(sa castigi toate procesele...). Dar daca ma gandesc mai mult nici jurnalist nu e rau si nici unde am ajuns nu e tocmai de aruncat. Probabil ca as face in asa fel incat sa imi elimin dusmanii sau as face in asa fel incat sa am parte de tot banetul din lume sau cine stie mai ce. Sincer cred ca as putea sa bat campii cu gratie pe tema asta cel putin pana dimineata... Asa ca (conform unei lepse care se respecta) dau cuvantul lui Andrei si Alinei...

Dupa blocurile gri din Pantelimon e o lume minunata

Azi am facut o plimbare prin imprejurimi. Am descoperit ca putem ajunge foarte repede la soseaua Pantelimon si am descoperit o groaza de casute foarte frumoase.

Am descoperit un Bucuresti care nu credeam ca mai exista. Un Bucuresti curat, cu oameni de treaba(care chiar ne-au invitat la cafea), cu copaci infloriti si cu parcuri pentru caini. Sunt o groaza de stradute frumoase in spatele blocurilor si fiecare spune o poveste. Ma si asteptam ca din balconul de mai sus sa fi aparut o domnisoara ce isi astepta cavalerul pentru o seara de bal...






Mi-a facut bine plimbarea, dar parca m-a facut sa imi fie si mai dor de acasa, de casele care se vad de la balconul meu, de izvorul unde ma duceam cand eram mica, de florile pe care le furam de prin curti, de oamenii mei buni si mai ales de parinti si prieteni...



Si pentru ca a inflorit liliacul l-am fotografiat special pentru voi. Stiati ca a venit Primavara?

Asta e o alta poza din ciclul "Nu calcati iarba nu rupeti florile", e din parcul Titus Ozon de vis-a vis de Gara Obor. E chiar parcul din fata blocului.