Se ia un scrânciob(destul de mare cat sa iti încapă fundul, dar destul de mic cat sa nu cazi din el), preferabil într-un părculeţ în care să nu îţi urle nimeni în cap. Te urci în el, îţi faci vânt cu picioarele şi apoi te lasi pe spate. Stai asa aproximativ 10 secunde si apoi iti faci vant din nou. E incredibil, e ca mersul pe bicicleta îţi aduci aminte îmediat care e procedura... Asa ca hai sa fim din nou copii!!!!
2 comments:
scranciobul din poza e din parcul pe care il aveti in fatza blocului?
Arata super bine!
Isa
Fato, stau eu printre cele mai bagacioase babe din lume da cartierul asta nu e chiar de pe vremea când existau scrâncioburi ca cel din poza. Fotografia e făcută la Muzeul Satului, iar scrâncioburi din astea pot fi văzute în mai toate muzeele etnografice din ţară. Pur şi simplu nu am găsit o poză decenta a unui scrânciob...
Post a Comment