Sa fii mama zilele astea e tare dificil

Am mai scris despre cele din jurul meu care au ramas insarcinate si au copii. Am mai scris de botezuri si de partea frumoasa a povestii, insa azi vreau sa scriu de ce e urat, hidos si scarbos, prin ce trebuie sa treci sa sa ajungi mama si dupa aia prin ce trebuie sa treci pentru ati creste copilul.

De la mamele din jurul meu am aflat povesti ingrozitoare din spitale, din timpul nasterii, de dupa nastere, de sincer mi s-a facut o frica de moarte numai de alea doua-trei zile in care ar trebui sa infaptuiesti cel mai mare miracol din lume:nasterea. De la doctori si pana la infirmiere trebuie sa ungi pe toata lumea si trebuie sa ungi nu ca mecanismul sa mearga bine ci ca mecanismul sa mearga cum ar trebui, nu mai bine nu extraordinar, pur si simplu cum ar trebui. Si chiar daca ungi cum trebuie si cu cat trebuie pe toata lumea tot ai parte de un tratament de rahat. Am auzit expresii pe care nu as fi visat in viata mea ca pot fi spuse de niste femei, altor femei, pe masa de operatie. Am vazut cu ochii mei femei care au iesit din spital pline de bube, cu copii iritati si multe altele. Ca doare e cumva evident(indiferent de modul in care alegi sa nasti), dar ca trebuie, subliniez TREBUIE sa se poarte cu tine ca cu un om normal asta nu pare a fi conduita personalului medical care cica au facut un juramant... Proaspetele mame aleg sa inchida ochii pentru ca se confrunta cu alte griji si alte probleme, incat prin ce au trecut in spital e doar o poveste urata care cu cat trece mai repede cu atat mai bine.

Problemele cu care se confrunta dupa sunt demne de romane SF. Din prima spun ca femeile ar trebui sa primeasca banii aia de la stat in functie de salariul pe care l-au avut. Nu mi se pare ca iti poti creste cum trebuie un copil cu doar 6 milioane pe luna, cand tu inainte aveai mult peste 10 milioane(cred ca salariul mediu pentru o femeie cu studii superioare a trecutde 10 milioane). Si de aici porneste un adevarat carusel. Multe mame aleg sa stea cu copilul maxim trei luni si apoi se intorc la serviciu pentru ca nu le ajung banii. Pentru ca sa fim seriosi 6 milioane nu iti ajung nici sa te stergi la dos. O prietena de-a mea cheltuieste 8 milioane o data la trei saptamani numai pe lapte, pampersi, ceai si ce mai are nevoie un copil. Un carucior, mai de Doamne Ajuta, costa de la 3 milioane in sus, un scaun pentru masina cam la fel, un pat pentru copil trece de 8 milioane, ca sa nu mai spun de hainute, pelincute si alte chetii de care are nevoie un copil.

Si daca renunti la cresterea copilului si revii la serviciu nu o poti face pentru 8 ore ci doar pentru 4. Si pentru alea 4 iti trebuie o bona, care din cate am inteles te costa cel putin 8 milioane pe luna. Cum s-a exprimat o prietena "8 milioane e de ajuns cat sa nu comenteze ce vede in casa in parc cu celelalte bone". Si apoi o bona buna e greu de gasit, ca vorba aia trebuie sa se ocupe de viitorul copilului tau. Pot spune ca in functie de bona iti merge, vorbeste si isi face nevoile unde trebuie mai repede copilul. Stiu pe cineva care era asa de disperata de performantele bonei ca ajunsese sa o spioneze cu web cam-ul.

Si astea sunt doar chestii care se intampla in primul an de la nastere... in aceste conditii ma intreb: mai merita???