Indolenta de magazin

Ştiţi speciile alea inventate de Academia Caţavencu? Una dintre ele este indolenta de magazin. Nu m-am obosit să caut să vad exact ce face ea, da presupun că e o vanzătoare din aia care te trateaza de sus pentru că îndrăzneşti că cumperi ceva de la magazinul pe care îl deserveşte şi în consecinţă să îi facilitezi ei luarea salariului... Alea cu "nu avem mărimi mari" trantită în faţă chiar de cum ai intrat aş împusca-o în cap, da să nu moară repede, să se chinuie, că de obicei e o sfrijită care stă în aia 6 mil de vânzătoare şi îşi permite să judece. Sau mai sunt alea "overprotective", care vin după tine şi aşează articolele la care te-ai uitat tu să reintre într-o linie imaginară... Ei bine lăsând la o parte introducerea, ieri am fost la shopping. Unde puteam merge eu la shopping? în mall Vitan, la Debenhams. De obicei vânzătoarele de acolo sunt plinuţe şi drăguţe şi pentru că au calităţile astea eu ies cu o grămadă de pungi şi punguliţe şi îmi e cumva drag să ajut la plătirea salariului lor. Ieri însă magazinul arăta de parcă o turmă de vaci trecuse pe acolo. Haine pe jos, haine puse aiurea, haine aruncate în cabinele de probă... Ştiu veti spune că nu vânzătoarele au făcut dezmăţul. E adevărat. Nu vânzătoarele, da treaba cui e să îl remedieze? Cred de fapt că treaba cu Debenhamsul, mărimi mari la preţuri acceptabile, s-a aflat şi acum tăbară toate ţoapele în trening şi toate ţărăncile cu batic. Nu ştiu exact ce găsesc, că mai toate plecau cu mâna în fund, da răscoleau totul. Oare lor nu le-a zis nimeni că Debanhams nu e second-hand? că acolo înţeleg să răscoleşti ba chiar asta-i şpilul, răscoleşti şi dacă găseşti vreo comoară eşti mai fericit...

Aşa...revenind la vânzătoare. Îmi iau eu trei perechi de pantaloni (majoritatea John Rocha) şi intru la cabina de probă. Primii îmi veneau da nu îmi plăceau, că aveau o lungime ciudată, da următorii doi nu veneau şi pace. Şi cine are dimensiunile mele ştie, că aproape că te buşeşte plânsul când constaţi că nu mai încapi în mărimea de pantalon ştiută... De obicei sunt un 16 short, adica sunt fix pe mărimea şi înălţimea mea. Şi când resemnată mă duceam să iau un 18 mă uit pe etichetă. Ambii pantaloni erau 14. Normal că nu îmi veneau. De unde se produsese confuzia? eu mi-am luat pantalonii de pe raft bazându-mă pe chestia aia rotundă de pe umeraş care indică mărimea. De obicei la Debenhams nu se produc confuzii dintr-astea şi mă duc să avertizez vânzătoarea. Nu de alta da să nu mai producă altcuiva lacrimi prin cabina de probă. Şi vânzătoarea îmi răspune: "Aşa şi?" cum aşa şi? îi mai explic o dată. Părea că înţelesese dinainte, da în fine... Şi după ce termin a doua oară explicaţiile, smulge inelul necorespunzător şi mă întreabă: "Acum e bine?"...Pur şi simplu nu aveam chef să mă cert cu ea. Eram la Debenhams şi vroiam să îmi continui fericirea...

Acum eu înţeleg că a fi vânzătoare e un job de rahat. Înţeleg că vin la tine grase cu tot felul de false probleme. Înţeleg că grasele probabil strică armonia produselor aranjate pe rafturi. Înţeleg orice, da dacă nu îţi place tai-o acasă, nu mă indispune pe mine şi nu mă fă să aleg, cumpăr deci îţi plătesc salariul sau renunţ şi mă oftic câteva zile după? Fă un serviciu comunităţii si demisionează şi dacă se poate să pleci undeva departe, în ţara indolentelor de magazin ar fi perfect, pentru că noi grasele ne descurcam şi fără unele ca tine...