Concediu la final

Anul ăsta nu am mers mult, însă a fost cel mai fain concediu pentru că este cel mai proaspăt în memorie. Am jucat poker şi am pierdut, deşi la Bucureşti câştigam totdeauna, am urcat pe munte, am întâlnit oameni faini şi am regăsit locurile copilăriei. Săptămâna trecută am fost un pic prin Bucureşti, am băut tone de limonadă cu mama şi am stat la poveşti. Astăzi prestez nişte târguri şi mâine poate o iarbă verde. Cam astea sunt noutăţurile... Încep de luni serviciul şi sincer abia aştept să mă lămuresc ce e cu testele de la Realitatea de care tot văd pe bloguri. Îmi e dor de colegi şi de radio, pentru că la urma urmei fac ceea ce îmi place. Asta este postarea cu numărul 664 de pe acest blog. Poate în două postări îl închid...mă bate aşa un gând...