M-am uitat pe posturile din urmă şi am văzut că nu am scris despre Muzeul Ţăranului, aşa cum am promis. Acum după o săptămână impresiile s-au estompat şi e un pic mai greu. Însă ştiu sigur că mi-a plăcut muzeul. Este unul bine închegat şi aerisit, nu te plictiseşti mai deloc şi nici nu esti bombardat cu informaţii cât să te streseze. Din ce am văzut eu este construit în jurul crucii, adică crucea este cumva laitmotivul muzeului. Intrarea costă doar 6 lei, iar muzeul are două etaje. Alin spunea că acum un an se vizita mai mult, adică intrai intr-o biserică veche din lemn şi puteai privi de sus nişte uriaşe unelte. Am văzut acolo un mod de a atârna farfuriile pe pereţi care m-a inspirat să fac acelaşi lucru, dacă vreodată voi avea casa mea.
Astea ar fi plusuri. Ca minusuri, ar fi unul major: fotografiatul in muzeul costa 50 de lei, adica 500.000 lei vechi, ceea ce mie mi se pare cam mult, cu 50 de lei mănâncă două persoane, două feluri la un restaurant decent. Sincer nu înţeleg de ce e aşa, pentru că la Muzeul Britanic puteai să fotografiezi gratis orice şi apoi dacă faci poze ce pierde muzeul? zău dacă înţeleg... Bineînţeles că eu sunt român şi am făcut două poze cu telefonul. Na condamnaţi-mă....
Harta României Mari. Era o sală amenajată ca o clasă de şcoală. Şi erau acolo bănci din alea cu loc pentru călimară pe care am învăţat şi eu în clasele primare. Apoi pe pereţi erau planşe din alea ca pe vremuri făcute de mână... Fain, sala aceea mi-a plăcut în mod deosebit.
O altă sală care mi-a plăcut este cred că ultima pe care o vizitezi şi în care găseşti costume populare din România, dar şi din alte ţări din regiune. Foarte frumos şi poti să faci comparaţii şi să vezi elementele comune...
Fotografia de mai sus a fost facută in sala unde se afla o biserica din lemn intreagă. Nu se vizitează, dar poţi vedea ce e înăuntru pe geamuri. În faţă se vede o uşă în formă de cruce care duce spre o biserică stilizată şi spre camera unui preot.
Ce mi-a mai plăcut a fost o casă veche, la fel adusă întreagă în muzeu, iar pe undeva pe lângă te urcai pe o scară şi vedeai şi ce aveau oamenii ăia în pod. Apoi în sala următoare pe o scară în spirală aflai de ce se fac pomenile morţilor la 40 de zile...
În altă sală erau amenajate atelierul olarului, atelierul potcovarului şi alte ateliere şi sala aceea mi-a creat o impresie frumoasă.
Per total muzeul îmi place şi este un alt loc în care am să duc toţi prietenii mei care ajung în Bucureşti, pe lângă Muzeul Satului şi Palatul Mogoşoaia. Şi ieri din taxi am văzut Piaţa Spania. Promit să ajung şi acolo. Pe bune că semăna cu străduţele din Toledo...
Am google it şi am găsit farfuriile despre care vă vorbeam. Aşa arată, numai că trebuie să vezi peretele întreg, că aşa pare chicios...
No comments:
Post a Comment