Am rămas în urmă cu postările, nu ştiu din ce cauză. Mai am trei în pregătire şi e un pic ciudat că mi se pare că ma ţin de blogul asta ca de un jurnal în care TREBUIE să scriu. Ceea ce nu e chiar corect. De obicei scriu că îmi vine să scriu şi nu că trebuie. În fine...
Sâmbătă am fost cu copii în parc, în Cişmigiu. Dea nu mai fusese în parc de ceva vreme şi am zis că să zburde şi ea niţel, lucru care nu s-a întâmplat pentru că Alin se tot speria că fuge, lucru total neadevărat.
Acum să vă spun de Tudorel, pe care nu îl mai văzusem de ceva vreme. Are mai mulţi dinţi în gură, pe care Mihaela zice că îi foloseşte să muşte oamenii, are şi măsele. Ştie să arate câţi ani are. Spune unu, doi şi l-am învăţat eu şi trei. Ce mai spune: apa, mama, de astea pe care le spun copii. Ştie perfect cine e Alin şi cine e Sebastian, chiar dacă pe Alin l-a văzut mai rar şi ştie cine sunt eu.
Observaţi ce ţinută asortată are Domnul Tudorel...
Şi pentru că eram în parc a trebuit să dăm copilul în gărgăriţe,
în maşinuţe
şi în lanţuri.
Apoi i-am pictat pe faţă un Batman
Aici Tudorelu supărat că nu îl lăsam să meargă la apa
Şi până la urmă l-am dus să vadă lebedele....
S-a dat în balansoar
cu Alin pe post de contragreutate...
Am mai văzut nişte raţe
şi cică raţe mandarine. probabil alea care au costat foarte mult de dădeam eu ştiri la radio. Au costat dar se cam adunau oamenii să le vada, deci zic eu că şi-au atins scopul...
Poza asta îmi place foarte mult. Fiecare cu copilul lui pe marginea lacului...
Eu cu Dea într-un tufiş
Şi iarăşi o poză faina...
Dea obosită, chiar după ce a ajuns acasă a dormit buştean până a doua zi. Şi eu care ziceam că nu am mers mult...
Şi la final, Tudorelu, mânjit tot, apropo dacă aveţi copii nu îi pictaţi pe faţă că se întinde pe toate cele, iar de luat se ia greu, încercând să bea din sticla cu dopul pus. Ei zic eu că până la viitoarea întâlnire învaţă şi asta...
No comments:
Post a Comment