Journalist and social media communicator as profession, traveller, chocolate eater and dog lover as passions
Translate
December 13, 2009
Cineva sa reformeze ING-ul
Nu am mai scris de mult şi nu se cade să încep cu o istorioară demnă de nervii zilei, dar nu mă pot abţine. Ei bine eu nu am card la ING şi după cum stau lucrurile nu cred că voi avea vreodată, dar am interacţionat cu această bancă pentru a alimenta un cont. Evident nu al meu. Când am auzit că e ING am zis că voi scăpa repede pentru ştiţi au filialele alea cu self service care sunt deschise non-stop. Numai că să vedeţi tărăşenie.
Într-o primă fază mă duc la self sevice de pe Magheru. ŢEAPĂ de acolo se pot alimenta doar cardurile pe care le deţii, ca şi cum multă lume îşi alimentează singură cardul... În fine trec peste şoc şi peste greutatea cu care puteam să mă înţeleg cu maşinăria şi intru în sediu care mai avea vreo 30 de minute până să închidă. Surpriză era deja închis. Oamenii erau înauntru da pur şi simplu nu aveau chef. I-am înjurat în barbă, le-am urat viaţă lungă şi job scurt şi am plecat.
A doua zi plec mai repede de la radio...pentru că am uitat să spun că băncile astea închid la 18, deci cu jumătatea aia de oră pe care nu vor să o lucreze la 17.30. Eu lucram până la 17, deci mă duc la cea mai apropiată filială în Băneasa peste stradă de Antene. Ajung, era deschis, încerc din nou self service că poate al lor o fi altfel, nu merge şi intru în bancă. TEAPĂ nu au casierie...WHAT THE FUCK...cum adică bancă fară casierie??? Mi-au explicat mimozele că ele fac doar tranzacţii cu nu ştiu ce fel de titluri...o labă tristă. Le-am urat la fel ca şi colegelor de pe Magheru şi am plecat...
Faza a treia extragerea a treia: în altă zi depistez eu un ING pe lângă mine. Deja promisesem că pun banii de vreo 5 zile şi nu era frumos. Mă trezesc eu mai dimineaţă cu gândul: bine închid mai devreme da poate deschid la timp. Plec cătinel pe jos că era deja 9 da am zis că să nu ajung ca babele la deschidere. Am ajuns pe la un 9 şi 15. Deschid uşa, intru şi mă anunţă că încă nu au deschis. Ok era trecut de 9, deci cândva trebuiau să deschidă. Zăbovesc că poate poate... După vreo 10 minute, timp în care deja îmi facusem planul de unde să iau taxi, intru din nou. O mizdetă cu o cafea în mână îmi spune pe cel mai muieresc ton posibil: da nu vedeţi că e închis??? Aoleu. Atât mi-a trebuit. I-am zis până nu am mai putut şi când o altă mizdetă cu curu mare şi cu cafeaua aferentă s-a oferit să mă ajute eram aşa de nervoasă încât le-am zis că nu le mai fac nimic...măcar de pe spinarea mea să nu mai ia comision sau ce şi-or mai lua ele...
Aşa că acum nu mai vreau să mă angajez la stat să o frec toată ziua pe bani multi, vreau la ING să o frec toată ziua pe bani şi mai multi:D
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
2 comments:
:)) bravo!
ce bravo?
Post a Comment