Iubitorii de animale sunt rugaţi să nu citească acest post. Nu e vorba că o chinuim, dar mie una nu mi se pare normal să îmbraci un collie. Şi totuşi, alarmată de lipsa de chef de joacă a Deei(practic merge afară, sapă după iarbă, işi face nevoile într-un singur loc şi fuge spre scara blocului) am zis că probabil îi este frig. Aşa că ne-am decis să o îmbrăcăm. Ce a urmat vedeţi în poze:
Dea cu zăpada până la genunchi şi cu zăpadă pe bot, după ce a săpat să dea de iarbă...
În casă cu o hăinuţă...de fapt vestuţa mea...
După ce i-am ajustat-o a fugit în pat...
...şi nu a mai vrut să plece de acolo...
Pentru că ţinuta nu era completă i-am pus şi un fular...
Numai că asta nu e faţa unui căţel care e gata să meargă afară. E faţa unui căţel trist, iar Dea nu trebuie sub nici o formă să fie un căţel trist. Aşa că am dezbracat-o şi am mers afară ca de obicei. Practic Dea ne-a dat o lecţie... chiar şi un câine are principii pe care le respectă...nu putea să iasă îmbrăcată afară, oricât de rău vroia să îşi facă nevoile. Dacă aşa a apărut ea pe pământ probabil că aşa trebuie să fie, iar orice adăugiri sunt absolut nenecesare...
No comments:
Post a Comment