Journalist and social media communicator as profession, traveller, chocolate eater and dog lover as passions
Translate
March 6, 2010
Fool me once, shame on you; fool me twice, shame on me
Vă povestesc o mică întâmplare din care trageţi voi ce învăţături vreţi. Ştiţi că eu merg destul de des cu taxiul şi într-una din călătoriile mele de la Piaţa Romană la Gara Obor am întâlnit un taximetrist tânăr şi plin de amărăciune. Tatăl tocmai îi fusese internat în spital, trebuia să facă rost de bani pentru medicamente, la stradă nu mai ajunsese şi deci bani nu mai făcuse, fusese undeva să împrumute bani, dar respectiva persoană nu a vrut sau nu a avut... Toate astea le-am aflat trăgând cu urechea la conversaţia lui telefonică cu o tipă Corina, probabil soţia. Nu mi-a cerut nimic, nu am discutat în nici un fel situaţia lui financiară, m-a dus pe cel mai scurt traseu, iar când am ajuns acasă i-am dat două milioane. Repet fără să îmi ceară. Tocmai luasem salariul şi sincer el avea nevoie de alea două milioane mai mult decât aş fi avut eu. Plus că m-am gândit că fac o faptă bună şi că ajut un om aflat în nevoie...un om mult mai tânăr decât mine.
Acum de ce am pus acest titlu e uşor de ghicit şi nu aş fi povestit nimic public dacă nu mi-aş fi dat seama că este o nouă înşelătorie. Cum? Păi joi am luat din nou taxiul din Romană, dar mergeam pe Călăraşi la o pizzerie. Acelaşi taximetrist, doar că nu într-un logan ci într-un renault. Nu am să spun nici firma şi nici indicativul, deşi dacă se va dovedi că într-adevăr omul ăsta înşeală alţi oameni voi face chiar plângere la poliţie. Aşadar nu era acelaşi traseu, eu nu purtam pardesiul, ci haina de blana, deci nu m-a recunoscut. Cum l-am recunoscut eu? păi după poveste, uşor nuanţată. Acum copilul era internat la spital, aceeaşi Corina la telefon, deşi am ascultat atent şi nu se auzea nici o voce de la capătul celălalt al telefonului, aceeaşi poveste cu avocata de la care ceruse bani şi care nu a vrut să îi dea... Repet nici de această dată nu mi-a cerut nimic. Nu am discutat, m-a lăsat la destinaţie, iar eu în loc să mă apuce mila m-au apucat nervii. Am notat indicativul şi firma, am reţinut cât mai multe detalii ale maşinii şi aia e...
Dacă aţi păţit la fel sau aţi auzit pe cineva care a făcut astfel de gesturi caritabile vă rog să mă contactaţi. Mulţumesc!
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
3 comments:
Stiu despre caz....doua colege i au dat vreo 4 milioane..si cand i-au cerut niste acte sa dovedeasca nu a mai sunat(vroiau sa il ajute cu mai multi bani)...altfel povestea este identica!
Isa
Ce tare, deci nu sunt singura...
poti sa le intrebi daca au notat firma sau indicativul?
Post a Comment