La mare, la soare...

Nu vă speriaţi nu am plecat şi week-end-ul ăsta la mare, deşi propuneri ar fi fost. Numai că pe mine mă deprimă numai gândul de a pierde două nopţi pe "Litoralul românesc" când clar la bulgari e de zece ori mai bine. Şi apoi ce să fac eu cu insolaţiile mele şi cu alergiile la soare? Plus că niciodata nu am înţeles fascinaţia asta pentru bronzat. Da chiar niciodată, nici măcar pe vremea când eram la mare în fiecare an. Nu văd de ce aş pierde timpul pe blajă, cu nisip în ochi şi în alte zone, cu soarele în cap, cu vecini de cerşaf nepoliticoşi şi nesimţiţi, cu nervi şi tot tacâmul. OK merg la mare pentru apă, dar şi aia a devenit împuţită. Şi să ştiţi că nu sunt frustrările unui om care nu a ajuns la mare, dar de ce ai vrea la mare la noi după ce ai văzut Grecia sau Turcia sau după ce ai văzut Bulgaria? Nu înţeleg şi pace, de aceea am să ma duc cu prima ocazie la munte. Uite aşa...