Cinci lucruri pe care trebuie să le ştii înainte de a te întâlni cu un jurnalist

Dimineaţă am găsit acest articol şi este mai mult decât adevărat. Bine probabil ştiţi părerea mea despre cine e jurnalist şi cine nu şi că eu nu prea mă consider jurnalist, dar vorba unei practicante de la noi: câţtigi bani din presă, eşti jurnalist. Aşa de mult s-au simplificat lucrurile de când am terminat eu facultatea... În fine, să revenim la articol, care mie mi se pare foarte aproape de adevăr. Primul lucru pe care trebuie să îl ştii despre un jurnalist, înainte de a te implica într-o relaţie cu el/ea este că îşi dă seama de anumite chestii ascunse, să spunem că are un al şaselea simţ pentru asta. Îmi place caracterizarea din articol aşa că pur şi simplu am să o copiez aici: We spend all day separating fact from fiction, listening to PR cronies and dealing with slimy politicians. If you make us do the same with you, you’re just gonna piss us off. Într-o traducere a la Raluca ar fi aşa: jurnaliştii îşi petrec toată ziua separând adevărul de ficţiune, ascultându-i pe prietenii lor din PR şi au de-a face cu politicieni libidinoşi. Dacă îi faci să aplice aceleaşi metode cu tine, nu vei face decât să îi enervezi. Al doilea lucru pe care trebuie să îl ştii este că la un moment dat o opinie de-a ta sau o întâmplare din viaţa ta va deveni subiect de articol. Jurnaliştii scriu despre viaţă, iar dacă faci parte din viaţa lor este imposibil să nu se întâmple. Ia-o ca pe un compliment şi treci mai departe. Al treilea lucru: jurnaliştii se cred mai deştepţi decât tine. Aici treaba e un pic falsă. Da suntem la curent cu tot ce mişcă şi puteam aborda o sumedenie de subiecte, de la vremea de afară la politica mondială, trecând prin economie şi indemnizaţiile mamelor, dar eu una nu consider că jurnaliştii sunt cei mai deştepţi oameni de pe planetă, doar că intră în fişa postului lor să fie informaţi. Exemplul celor din articol este că jurnalistul te va corecta când vei spune un cuvânt greşit, chestie care îmi suna aşa de cunoscut de nu vă închipuiţi... Al patrulea lucru este că jurnalistul nu va pune job-ul pe primul loc în mod evident, dar trebuie să fiţi conştient că aşa va fi. Şi un alt exemplu familiar mie, statul la serviciu în timpul momentelor inportante dintr-o relaţie sau lucratul de sărbători. Bine dacă luam strict exemplul eu mă pliez perfect, dar niciodată nu am considerat cariera mai presus de familie, probabil că sunt un nou tip de jurnalist... Şi la final al cincilea lucru este că nu veţi fi dezamagiţi dacă vă întâlniţi cu un jurnalist. Our lives are never boring and each day is different. Aşa o fi, nu zic nu... Boring sau nu (în sensul în care folosea Inna cuvântul) viaţa alături de un jurnalist, fie el şi din România, unde nu se mai face presă de ceva vreme, e totuşi interesantă. Nu mai e cazul meu, dar dacă sunteţi la primele întâlniri cu un jurnalist citiţi articolul.