Kilmainham Gaol sau Închisoarea Kilmainham a fost construită în 1789 şi a fost până în 1920 principala închisoare din Irlanda, unde au fost încarceraţi bărbaţi, femei şi chiar copii. Cel mai mic copil întemniţat la Kilmainham avea 4 ani, era o fetiţă şi a stat în închisoare o săptămână pentru că a furat o pâine. Este, de asemenea, locul unde liderii rebeliunilor împotriva stăpânirii engleze au fost încarceraţi şi executaţi. Cel mai mult ni s-a vorbit despre Răscoala din 1916, iar povestea liderilor răscoalei a fost una foarte emoţionantă.
Vizita începe în capela închisorii unde vi se va spune povestea căsătoriei dintre Joseph Plunkett, unul dintre liderii de la 1916 şi Grace Gifford, întemniţată mai târziu în aceeaşi închisoare. Ei au stat împreuna doar 10 minute după căsatorie, înainte ca Plunkett să fie executat.
Totuşi închisoarea a existat mult înainte de 1916 şi vizita continuă cu partea veche a închisorii, acolo unde iniţial au fost băgaţi laolaltă femei, bărbaţi şi copii. În închisoare era foarte frig chiar şi când am fost eu, aşa că nu a fost greu să îmi imaginez cum rezistau toţi îmbrăcaţi în zdrenţe, fără prea multă mâncare, fără lumină şi cu o lumânare mică ce ar fi trebuit să le ajungă 2 săptămâni. Cei mai fericiţi deţinuţi au fost cei care au fost deportaţi în Australia, de asemenea închisoarea a fost preferată foametei, în timpul acesteia unii făceau mici furtişaguri pentru a fi închişi, pentru că în închisoare li se dădeau trei mese pe zi... puţină mâncare, dar totuşi mai multă decât puteau găsi în oraş.
Pe culoarul pe care l-aţi văzut mai sus stăteau cei care nu încăpeau în celule. În capătul culoarului poate fi văzută această înscripţie, una dintre puţinele prison graffiti păstrată de atunci până la noi.
Deasupra primului coridor se află cel din poza de mai sus. În celulele de acolo au fost întemniţaţi liderii de la 1916 înainte de a fi executaţi. Deasupra celulelor sunt numele ocupanţilor lor celebri.
Aceasta este partea nouă a închisorii. Pe scurt, când şi-au dat seama că modul de închisoare pe care l-am văzut mai sus nu era eficient şi că închisoarea în loc să îi reeduce, mai rău îi strica s-a deschis această aripă nouă. Unde cică era mai mult confort şi unde deţinuţii erau mai uşor de supravegheat. Era şi mai cald, dar totuşi era o închisoare.
Aşa arăta o celulă
În celula aceasta a fost întemniţată Grace Gifford, văduva lui Joseph Plunkett în timpul Răzvoiului Civil.
Aşa arăta etajul
În această aripă a închisorii s-au filmat mai multe filme, cel mai important: In the name of the father.
Deasupra acestei celule se afla un alt prison graffiti
Singura comparaţie pe care pot să o fac este cu Închisoarea de la Sighet, care este tot muzeu, dar este mult mai bine organizată. Probabil cei care au renovat Kilmainham şi au deschis muzeul în 1960 au vrut să pună amprenta pe dificultăţile din închisoare şi pe urâţenia dintr-o închisoare, de aceea nu au făcut expoziţii de fenul celor de la Sighet. Oricum cică în aripa nouă au loc din când în când concerte de muzică clasică...
Biletul de intrare este 6 euro şi trebuie să vă informaţi asupra orelor când se organizează tururile închisorii. Eu am ajuns mai devreme şi am pierdut timpul într-un fel de cantină, oricum lângă închisoare se află Spitalul Kilmainham transformat în Muzeul de Artă Contemporană ce poate fi vizitat cât aşteptaţi. Intrarea este liberă.
No comments:
Post a Comment