Ieri a fost ziua Sfântului Patrick, ziua naţională a irlandezilor şi aşa cum probabil vă închipuiţi a fost sărbătoare în tot Dublinul. Normal că şi noi am participat la "tradiţionala paradă" care a ocupat tot centrul oraşului. Numai că nimeni nu s-a enervat, irlandezii au venit cu autobuzele şi nu s-a produs îmbulzeală pe străzi. Ar fi şi cam greu într-o ţară în care la aeroport stai la coadă la taxi şi toate taxiurile au acelaşi tarif sau stai la coadă să urci în autobuz în ordinea sosirii în staţie şi nimeni nu se îmbulzeşte şi nimeni nu se baga în faţă şi toţi aşteaptă respectuoşi ca vreo bătrânică să îşi numere banii.
Şi pentru că veni vorba de autobuze, ziua de St. Patrick a început, prea târziu pe la 11, în staţia de autobuz. Spun prea târziu pentru că la 12 începea parada şi ceea ce nu ştiam când am plecat de acasă era că mai toată lumea folosea autobuzele şi la staţia în care ne aflam noi a oprit abia al 10-lea autobuz. În Irlanda treaba cu autobuzele e aşa: autobuzele vin cel mai târziu din 10 în 10 minute, dar nu opresc în staţie decât dacă le faci semn cu mâna. Dacă sunt pline şi nimeni nu coborară în staţia la care te afli există mari şanse ca autobuzul să treacă în mare viteză pe lângă tine. Dacă te afli în autobuz şi vrei să cobori apeşi pe nişte butoane şi autobuzul opreşte. Biletele pot fi cumpărate de la şofer, dar trebuie să ai bani exacţi pentru că şoferul nu dă rest. Alin are un teanc întreg de bilete ce trebuie răscumpărate de la firma care are autobuzele. Cică teoretic te duci la biroul lor din centru cu teancul de bilete şi îţi primeşti restul înapoi.
Evident că autobuzele nu mai opreau în centru, pentru că aşa cum v-am spus centrul Dublinului era închis, aşa că de la staţie până la paradă am mers cam 15 minute pe jos, dar a fost interesant că am făcut poze şi ne-am cumpărat şi noi mici chestiuţe verzi cu care ne-am costumat.
După cum vedeţi în poze mulţi au fost inspiraţi şi şi-au cărat scări de acasă pentru a urmări parada de la înălţime...
În timp ce eu eram blindată cu două tricouri, un hanorac şi geacă, aceste fete erau în picioarele goale. Nu ştiu câtă băutură aveau la bord, dar trebuie să le fi fost frig rău...
Toate statuile de pe O'Connell Street, din centrul Dublinului, erau pline de dublinezi cu căciuli verzi...
Ciorapi din aceea cu trifoi mi-am cumpărat şi eu, dar pentru că era foarte frig (în jur de 7 grade celsius) i-am purtat pe dedesupt:D
Cu acest autobuz a început parada de Sf. Patrick, ce a avut ca temă în acest an povestirea Brilliant de Roddy Doyle
Mi s-a părut interesant modul în care stătea această fetiţă, cred că avea nevoie de foarte multă forţă, deşi nu părea că vede mare lucru.
Mulţinea de pălării verzi
Participanţi la paradă
Cum s-o fi urcat tocmai acolo...numai el ştie...oricum vedea foarte bine parada:D
La un moment dat ne-am plictisit de stat pe vârfuri şi am plecat prin centru pe străzile unde se desfăşura parada. Acolo m-am ales cu un trifoi pe faţă...toată lumea avea unul:D
Phoenix-ul
Dublinezi costumaţi
Cam astea au fost pozele. Restul zilei l-am petrecut pe străzile din centru pe care am să vi le arat într-o postare viitoare.
Happy St. Patrick Day!
No comments:
Post a Comment