Dacă ţăcăneala ar avea un nume, ar fi Raluca

Am o groază de lucruri de făcut, dar stau. Merg la cumpărături şi mă oftic că merg (acum o lună am cumpărat ulei, oţet, detergent de vase...dintr-astea şi mă gândeam că vor fi ultimele şi ghiciţi ce...nu sunt, ieri s-a terminat uleiul şi detergentul e pe sfert...bine şi luasem recipiente mici). Număr orele şi zilele şi m-am plictisit să tot fie AMR... Strâng saci şi cutii şi pungi. Fac liste, ca mai apoi să le desfac. Mă oftic că trec zilele fără să fi făcut nimic, dar nu fac nimic nici ziua următoare... E o stare din asta de luat la fugă şi totuşi stau... Cafeaua nu mai are gust de cafea. Îmi amintesc rar că ar trebui să mănânc şi de obicei când stomacul începe să se manifeste de foame, manânc puţin şi... mă îngraş... Dureros şi la fiecare înghiţitură simt că mai pun un kilogram... Am nervi mai tot timpul şi încep să îi înţeleg din ce în ce mai puţin pe cei care întârzie... Îmi strică programul, îmi strică lista, îmi strică ziua. Nu mă mai bucur de nimic şi deşi în week-end puteam să merg la Braşov (şi vreau să ajung la Braşov de peste un an) am ales să stau acasă, în casă...
E greu şi sper să treacă repede şi peste o lună să scriu postări însorite...da până atunci va trebui să suportaţi:D