V-am povestit că am ajuns la Centrul de Informare Turistică şi că acolo am găsit multe excursii şi multe idei de excursii, de fapt multe locuri care se pot vizita cu doar un bilet de autobuz. Morile de la Skerries m-au atras încă de când am văzut pliantul. Era cel mai necolorat, dar m-a atras. Şi deşi am plecat în aventură plină de speranţă, nu am fost complet dezamagită. De fapt e vina mea, că în loc să citesc o moară cu cinci palete şi una cu patru şi o moară de apă, am citit cinci mori de vânt şi patru de apă. Aşa că atunci când am văzut doar trei mori, am fost puţin dezamagită:D, dar repet e vina mea. Eu îmi imaginam un câmp plin cu mori, pe modelul Muzeul Satului. Erau doar trei, dar pot spune că excursia nu a fost o pierdere de vreme pentru că mie mi-a plăcut.
Pentru a ajunge la Skerries, un orăşel la 30 de km de Dublin, noi am mers cu autobuzul 33 din centru, dar nu vă recomand, pentru că deşi e mai ieftin decât cu trenul, aproximativ 2 euro pentru autobuz şi 4 şi ceva la tren, autobuzul opreşte în toate satucele, la toate staţiile şi aşa am ajuns să facem cu autobuzul o oră şi jumătate, în timp ce cu trenul abia dacă am mers jumătate de oră. Pentru că ne-am întors cu trenul. Dar admit că e mai comod cu autobuzul, deşi dacă plănuiţi o excursie asemănătoare în week-end trebuie să ştiţi că autobuzul pleacă o dată pe oră, în timp ce trenurile sunt cam din jumătate în jumătate de oră.
Dacă mergeţi cu autobuzul trebuie să coborâti la prima staţie cum intraţi în Skerries, noi am coborât aproape de centru şi a trebuit să ne întoarcem. Gara este destul de aproape de mori, practic mergeţi până la drumul principal şi deja le vedeţi.
Vizitarea muzeului începe prin vizitatea morii de apă, care chiar funcţionează şi există cineva care va da drumul la apă ca să vedeţi toate rotiţele cum se mişcă. Tot în moara de apă există şi un fel de muzeu al morilor, deci dacă sunteţi interesaţi poate fi un muzeu chiar fain.
Taxa de intrare e 6,25 euro. Destul de mare, dacă vă gândiţi că 6 euro e taxa de intrare în catedralele din Dublin, dar dacă tot am ajuns acolo... Noi nu am cumpărat turul organizat pentru că nu avea sens, dar dacă vă interesează morile puteţi face şi treaba asta.
Acum muzeul, v-am spus că are doar trei mori. Prima pe care o veţi vizita e cea de apă, iar în depărtare se vede moara de vânt cu patru palete, întocmai ca în prima poză. Eu am fost încântată pentru că era un lan de grâu cu maci, deci eu am făcut mai multe poze la maci decât la mori. Plus că a cam trebuit să urmărim norii pentru că pe nori albi nu se vedeau bine pozele.
Acesta este lacul unde se strânge apa pentru moara cu apă. De la acest lac pleacă un izvor, pe cursul căruia există mai multe baraje, care sunt deschise atunci când moara este pusă în mişcare.
Aceasta este moara de apă, văzută de la distanţă. În aceeaşi clădire sunt şi muzeul şi magazinul de suveniruri şi o cafenea.
Aceasta este moara cu cinci palete. Capul din lemn se poate mişca pentru a îndrepta moara în direcţia vântului.
Lan de grâu, zic eu, cu maci şi cu nori tipic irlandezi
Trebuia sa bag şi macii în cadru:D
Din nou norii irlandezi, deşi par ameninţători nu au adus ploaia
Moara cu cinci palete. Din poză se vede şi bârna cu care se poate întoarce moara după vânt.
Moara cu patru palete
Drumul spre gară trece din nou pe lângă mori, aşa că nu am rezistat să nu mai trag încă o poză.
Acum am fost puţin dezorintată şi v-am vorbit doar de mori, dar în orăşelul Skerries există o plajă formidabilă, plus că tot orăşelul merită vizitat... A fost cândva un fel de Mamaia a României. În Skerries aveau case de vacanţă cei bogaţi din Dublin şi veneau ca pe litoral, deşi şi Dublinul are deschidere la mare.
Din nou vă recomand să îl vizitaţi cu maşina proprie şi nu cu mijloacele de transport, dar dacă nu aveţi această posibilitate sau dacă nu puteţi închiria o maşină, merită să mergeţi acolo chiar şi cu autobuzul sau cu trenul.
Informaţii putaţi găsi şi aici.
Raluca
No comments:
Post a Comment