Unde se duc bloggerii cand se duc?

Iniţial nu îmi plăcea să citesc bloguri. Ce treaba am eu cu viaţa omului? Apoi am descoperit că dacă ţin un blog sunt mai aproape de prietenii lăsaţi la Iaşi sau acum la Bucureşti. Era o perioadă când mulţi dintre prietenii mei aveau bloguri şi ne comentam unii altora şi mai trecea timpul şi 410 kilometri nu mai păreau chiar aşa mulţi. Apoi lumea s-a plictisit de bloguri şi de scris şi am rămas din ce în ce mai puţini.
Apoi au apărut bloggerii de succes, pot să mă laud că nici unul dintre prietenii mei nu e blogger de succes. De ce? pentru că aceşti bloggeri au sacrificat blogul personal pentru articole sponsorizate. OK au bani din scris bloguri, dar mai au esenţa blogului?
Am un exemplu recent, un blogger de călătorii la care mai trăgeam cu ochiul când planificam o plecare. Erau lucruri utile şi chiar mă ajuta blogul lui. Apoi într-o zi l-am văzut la televizor, recomanda călătoriile cu buget limitat. Apoi articolele au pierdut din personalitate. Acum are din 5 articole 3 sponsorizate şi sunt reclame nesimţite la diferite produse sau excursii sau hoteluri. Nici nu prea îi mai citesc blogul, ca să nu mai spun că informaţiile interesante şi impresiile personale au dispărut cu desăvârşire. Nu-i bai că au apărut alte bloguri interesante de călătorii...
Apoi au apărut blogurile personalităţilor. Nu eşti cineva dacă nu o arzi pe blog. În general aceste bloguri mie mi se par neinteresante. Mi se rupe că eşti x şi apari la televizorul în culori sau că eşti starletă de reviste lucioase sau că ai un partid sau un loc în parlament sau ca ai scris o carte şi pentru că te citeşte Băsescu eşti dintr-o dată important. Mie blogurile astea nu îmi plac. Aia e.
Apoi blogurile comune. Trei oameni scriu un blog. Mi se pare în regulă dacă cei trei au aproximativ acelaşi stil şi nu se pierd în detelii. Mai e şi varianta blogurilor de îndrăgostiţi (era unul acum vreun an) el scria că o iubeşte, ea răspundea că îl iubeşte. Noutăţi people!!! Era dulcegăros şi tare m-aş mira ca cei doi să mai fie acum împreună. Oricum blogul lor a durat vreo 3 luni...
Apoi au apărut blogurile pe domeniul ".ro". Şmecherie. Dacă nu ai domeniu, degeaba ai blog. Şi pentru că era ieftin şi s-a oferit Alin să facă trecerea, am zis ...fie.
Apoi blogul a migrat pe facebook. Cum nu ţi-ai importat blogul pe facebook? ei bine eu nu. Habar nu am ce înseamnă de fapt a importa şi apoi dacă nu se rezolva de la sine mie nu îmi pasă şi nu îmi trebuie. Şi mai e si twitterul la care eu una rezist eroic:D.
Încetul cu încetul blogroll-ul meu s-a micşorat şi citesc zilnic un blog poate, iar săptămânal vreo două. E trist că s-a stricat treaba cu bloggingul şi îmi e dor de prietenii mei şi de blogurile lor. Pe facebook unii sunt ca şi inexistenţi şi în plus facebook-ul te îngrădeşte la 140 de semne, parca. Ce să spui în 140 de semne? ca pe vremea primelor chaturi: a.s.l. pls. Bine e bună treaba cu pozele şi cu evenimentele, dar parcă uneori mă uit la poze absentă. Aaaa şi x a ajuns la Viena sau y la Roma...că ăsta e trendul în anul 2011. Eu acum aş vrea Croaţia, că e last season şi aş mai vrea Moscova, despre care mă documentez intens...
Raluca
P.S. Poza e de aici. Chiar în ultima vreme citesc multe bloguri străine. Acolo articolele publicitare sunt marcate şi poţi să treci peste şi în plus afli o groază de chestii despre care Românica nici nu îndrăzneşte să viseze.