Facturile şi abonamentele la utilităţi, în Irlanda şi în România

Am mai spus-o că irlandezii au două creiere? cred că da. Am mai spus că un lucru nasol în România e statul la coadă la diferitele ghişee, culmea pentru a plăti ceva? şi asta cred că am mai spus-o.
În Irlanda când te muţi într-o casă nouă, cu chirie, dar şi mai mult dacă e a ta, schimbi contractele la cablu, internet, curent şi gunoi de pe numele proprietarului sau al fostului chiriaş pe numele tău. Muncă frate. În România, doar pentru trebuşora asta, ţi-ar trebui patru zile libere, hai trei dacă alegi ca internetul şi cablul de televiziune să fie de la aceeaşi companie.
În Irlanda, internetul şi curentul le-a rezolvat Alin cu un telefon şi cu un mail. Mai exact, agenta a dat telefon la compania de electricitate de faţa cu noi şi a schimbat abonamentul de pe un nume pe altul. Ne-a întrebat în prealabil dacă vrem să rămânem la aceeaşi companie, că poate noi găsisem ceva mai ieftin (altă treabă faină, în Irlanda s-a eliminat monopolul în mai toate domeniile, deci la electricitate sunt vreo trei companii). Apoi luni Alin a intrat pe site-ul celor de la UPC (vă sună cunoscut?) şi-a făcut abonament, iar modemul a venit acasă azi, dar doar pentru că Alin a ales să îl monteze singur. Şi chiar e simplu, m-am uitat şi l-aş putea monta chiar şi eu. Aşa că în două zile, fără stat la cozi, fără ghişee cu nefutute plătite (culmea) din banii mei, am rezolvat două dintre treburi.
Acum la fel de simplu, compania de electricitate şi cea de cablu îşi vor lua lunar, la o dată aleasă de noi, banii din cont, iar dacă sunt modificări ale costului în sus sau în jos, ne vor fi comunicate şi abia apoi vor extrage suma din cont.
Ei nu e bine aşa?
Acum, eu nu scriu treburile astea ca să mă laud, că ce bine o duc eu şi ce rău o duceţi voi. Scriu treburile astea ca să vă arat că se poate. Irlandezii nu au două creiere, ba din contră. Credeţi că toate astea ar fi foarte greu de implementat şi în România? eu nu cred, ba cred că am scăpa de cozi şi nu am mai pierde timp. Şi v-am spus, în unele cazuri e vorba de aceleaşi companii. Cum de la irlandezi se poate şi la români nu?
Raluca