Antichităţi de Dublin

Nu ştiu voi cum sunteţi, da pe mine mă fascinează emisiunile englezeşti cu vânătorii de antichităţi. Ştiu că una a fost scoasă din grilă, da mai sunt câteva. Îmi place stilul romantico-ţărănesco-englezesc şi mi-am plăcea o casă, undeva la ţară decorată în acest fel.
În Dublin, deşi la o azvârlitură de băţ de Marea Britanie, nu prea sunt târguri de antichităţi, iar obiectele pe care le găsesc aici sunt destul de noi şi cumva retro-vintage şi nu shabby chic. În fine, preocupări de om care stă în Dublin.
Aşa că de câte ori văd un anunţ cu târg de antichităţi vreau să merg să casc gura. Primul a fost acum vreo lună la biserica din cartier. Era apropiat de ce îmi doream eu în sensul că erau multe ţărănisme, da nu prea erau romantice. Nu am plecat cu mâna goală, ci cu 10 euro mi-am luat vreo trei obiecte: un suport de lumânare în forma de ceainic, o halba Heineken veche şi un recipient în care era ţinut laptele. Le-am spălat şi le-am expus pe geam.

În week-end a fost un alt târg de antichităţi, de această dată la Castelul Clontarf, deci tot la mine în cartier, castel ce a fost transformat în hotel.
Ar fi trebuit să mă aştept că la aşa locaţie să fie antichităţi mai refinate, da eu m-am dus tot după ţărănisme. Ei la târgul de la castel am văzut cele mai faine inele de aur, vechi, pe care le-am văzut eu vreodată. Erau 300-500 de euro, dar în comparaţie cu ce se găseşte în bijuteriile din Dublin erau chair ieftine. Erau o grămadă de jucării vechi, păstrate perfect. Erau ceainice de toate felurile şi toate mărimile, erau linguriţe de argint, era acolo tot ce vrei şi ce nu vrei, chiar şi haine, genţi şi broşe.
Bine acum eu recunosc că nu mă omor cu lucrurile vechi, mi se par că poartă poveşti pe care eu nu sunt dispusă să le aud sau să le aduc la mine în casă. Un obiect decorativ, fie, da ceva ce să port eu...nu prea.
Aşa că nu mi-am luat nimic, deşi cu 5 euro am fost tentată să îmi iau nişte ochelari de vedere în genul celor purtaţi de John Lenon, dar cu barete pliabile şi cu o cutie din piele. Da iarăşi, 5 euro, da ce fac cu ei?
Asta e, data viitoare voi cumpăra ceva, pentru mine a fost însă fain să mă uit la viermuiala din târg, să observ feţe, să studiez caractere, să privesc oamenii...