Necheful

Aţi întâlnit zile de nechef? Zile ce par că nu se mai sfârşesc, zile în care lumea e gri, indiferent de cât soare e afară? Zile în care se instalează necheful şi care deşi par că trec repede, de fapt se scurg foarte greu?
Altfel nu ştiu să vă explic ce zile am eu câteodată, mai precis zilele astea. Nu am chef de nimic, nici măcar să mănânc sau alte chestiuni vitale. Vreau să stau şi să mă uit pe geam. Nu vreau nici măcar să o duc pe Dea afară şi dacă toată lumea m-ar lăsa pur şi simplu în pace ar fi perfect. În zilele de nechef nu agreez pe nimeni, nu îmi plac oamenii, care oricum sunt urâţi şi răi, am chef doar să critic şi dacă cineva îmi vine în raza mea de acţiune îl terfelesc într-o clipă. Îi înşir defectele, îi spun lucruri ce nu ar trebui spuse, mă buric toată. Şi totul pentru că e necheful şi vreau să fiu lăsată cu necheful meu.
În zile ca astea descopăr că nici facebook-ul nu mai e amuzant, că toţi prietenii mei de acolo scriu doar prostii, nici nu mă mai chinui să las comentarii că sigur ar fi acide. Şi totuşi zilele astea trebuie trăite, cu chef sau nechef fac parte din mine.
Aşa că nu vă bosumflaţi dacă până îmi trece necheful am să fiu mai mult plecată. Poate o zi, poate două, poate o săptămână sau poate mai puţin. Pur şi simplu nu am chef.
Mă înţelegeţi?
Raluca