Dublinezii demonstrează că se poate

V-am povestit despre zidul ce urma să fie construit pe promenada Clontarf ca parte a măsurilor anti-inundaţii propuse de Consiliul Local Dublin. Pe scurt e aşa: autorităţile au observat că în Clontarf se inunda nişte străzi şi case de câte ori vine fluxul mai mare şi au decis să facă ceva să oprească inundaţiile. Aşa că ce poate fi mai simplu: să construim un zid între apă şi străzi sau case şi rezolvăm problema. Numai că locuitorii din Clontarf ţineau în principal la vedere, ei vor să vadă apa mării din casă de la parter şi nu de la etaj. În plus promenada era un fel de obiectiv turistic şi nu putea fi stricată. Aşa că zidul ar fi fost între promenadă şi stradă, astfel că promenada ar fi fost ceva între un zid şi apă..cum să te plimbi??
Clar locuitorii din Clontarf nu erau de acord cu zidul. Aveau şi de ce. Ce le reproşam eu era că nu veneau cu o variantă. Ei au dovedit că nu este nevoie, că nu este treaba lor să facă proiecte, ci e treaba autorităţilor. Treaba lor era să protesteze. Şi au făcut-o.
Au chemat lumea în stradă de vreo două ori. Au îndemnat oamenii să scrie autorităţilor şi să spună de ce nu vor construirea zidului. Au pus afişe pe toţi stâlpii, pe toate zidurile şi ferestrele magazinelor, dar şi caselor particulare. Au tipărit pliante pe care le-au pus în postă tuturor locuitorilor din Clontarf. Au apelat la personalităţi sportive sau culturale care li s-au alăturat. Au trimis mailuri locuitorilor din Clontarf, celor care au semnat o petiţie online. Au făcut acea petiţie online semnată de mai bine de 10.000 de oameni. Pe scurt au protestat cum au ştiut mai bine contra construirii zidului.
Şi au reuşit. Luni Consiliul Local al Dublinului a decis să renunţe la proiectul cu zidul şi să îl întoarcă la proiectanţi. Mai mult reprezentanţii locuitorilor din Clontarf vor colabora cu proiectanţii pentru ca promenada să nu fie afectată, iar apoi locuitorii vor fi consultaţi, iar dacă nu vor fi de acord cu noul proiect se va încerca altceva.
Ideea e că un protest bine pus la punct poate avea sorţi de izbândă, însă nu i-am văzut să danseze în stradă, deşi irlandezii sunt voioşi din fire. Nu i-am văzut să spargă rândurile şi să se dea de partea cealaltă. Nu i-am văzut să fie dezinteresaţi şi să se lase bătuţi că poate nu îi priveşte chestiunea promenadei. Ăsta este un exemplu de urmat. O comunitate mică din Dubin poate fi luată drept exemplu în marile probleme ale României.
Aici sunt imagini de la ultimul protest din Clontarf. Aici sunt paşii ce au fost urmaţi. Poate cei care se consideră nedreptăţiţi în România nimeresc aici şi găsesc mură-n gură ce să facă...
Mi-aş dor ca românii să fie uneori mai dublinezi :(
Raluca