Dea e deja irlandeză

Azi când ne plimbam frumos pe promenadă a venit ploaia. Numai că aici ploaia nu te udă, e măruntă şi deasă şi cu stropi mici. Numai că azi a venit o ploaie din aia cu stopi mari care în 5 minute te face ciuciulete. Nu ne-am panicat deşi am văzut-o venid de pe apă. Numai că atunci când a venit ne-a udat.
Acum, irlandezii sunt aşa de obişnuiţi cu ploaia că au totdeauna umbrele sau au glugă şi nu se impacientează, nu fug pe străzi să se adăpostească, străzile nu se pustiesc în câteva minute şi nu se dublează numărul de maşini. Aici toţi continuă ceea ce făceau înainte să înceapă ploaia, că oricum în 5 sau 10 minute vine soarele.
Aşa şi Dea, eu mergeam mai repede spre casă, ea mergea agale, mirosea străinii şi le arăta băţul pe care l-a cules de pe promenadă şi l-a adus până în casă. Dea e deja irlandeză şi nu se mai sperie de o ploaie, care în 5 minute a trecut, ba chiar a răsărit şi soarele.
Raluca