Ce vă aduce aminte de "acasa"?

Totul a pornit de la iniţiativa Cristinei Bazavan care ne-a provocat să arătăm lumii obiectele care pentru cei plecaţi peste tot în lume, înseamnă acasă. Şi cuminte, am făcut o poză şi i-am trimis-o. A apărut la câteva ore pe blogul ei şi am fost surprinsă să văd că nu sunt tocmai o ţăcănită care îşi cară colecţiile şi obiectele preferate după ea peste tot pe unde merge. Ca şi mine, şi alţii i-au trimis Cristinei fotografii, iar obiectele sunt dintre cele mai variate, de la căni şi tablouri la păturele şi păpuşi. Cineva chiar a trimis o poză cu un căţel, şi eu am vrut să trimit o poză cu Dea, dar am zis că Dea nu e obiect, deşi şi ea a venit după noi de la Iaşi la Bucureşti şi de la Bucureşti la Dublin.
Fără să mai lungesc vorba pentru mine acasă înseamnă pe lângă Alin şi Dea, broaştele ţestoase şi obiectele ceramice, adunate de peste tot din lume. Deşi toţi cei care mă cunosc, ştiu de colecţia de broaşte, iar mulţi dintre voi au şi văzut-o, nu toţi ştiţi că eu am început să colecţionez broaşte încă din Iaşi. Colecţia s-a îmbogăţit în Bucureşti şi continuă să se îmbogăţească şi în Dublin, deşi în Irlanda au ajuns doar câteva broaşte, cele mai de suflet.
Despre obiectele ceramice povestea e veche, încă de când eram mică şi mergeam cu tata la Târgul Cucuteni, din Parcul Copou. Când eram mică, mică îmi cumpăram ulcioare mici şi farfurioare, apoi am mai crescut şi am cumpărat obiecte mai mari. Cu mine în Dublin a venit un ulcior cu flori galbene pe care l-am cumpărat de la Cucuteni acum vreo 3 ani. Apoi coşuleţul pe care l-am cumpărat din Budapesta când a intrat România în UE, o bombonieră de la Veliko Tarnovo şi un ulcior mai mic pe care mi l-am luat din Barcelona, toate sunt obiecte pe care le preţuiesc şi le car după mine. Din păcate irlandezii nu au cine ştie ce obiecte din ceramică sau poate nu am descoperit eu încă, dar până plec de aici îmi voi achiziţiona şi un obiect ceramic irlandez.
Acestea sunt obiectele care pentru mine înseamnă acasă. Pentru voi ce înseamnă acasă? pun întrebarea tuturor chiar dacă nu toţi cititorii mei au plecat de acasă peste mări şi ţări, dar toţi aţi plecat din casa părintescă, toţi aveţi obiecte de suflet de care nu vă puteţi despărţi.
Mi-ar plăcea să ştiu care sunt.
Vă mulţumesc,
Raluca