De când am venit din România în septembrie nu mai am nici o scuză să nu meșteresc cutii. Şi am găsit la un magazin de 1 euro cutii, cu capac transparent, e drept, dar cutii. Mi-am luat 5. Am făcut doar una.Am găsit la Tesco găletușe, am făcut patru, una terminată, trei în ultimele faze.
Am găsit sacoșe din pânză la Lidl, mi-am luat două. Nu am făcut nici una.
Mi-am luat cutii de la București şi din Budapesta. Am terminat 2.
Ce vreau sa spun e că nu mai am chef, nu mai am tragere să meșteresc nimic. Sunt supărată când chestiile nu ies cum trebuie, trebuie sa le refac, mă enervez, împachetez totul şi las pe data viitoare. Nu ştiu exact când o fi data viitoare, dar nu mai am chef.
Mi-am cumpărat şi șervetele şi acrilice şi nimic.
De când am venit am terminat un scaun cu treaptă de la IKEA, l-am decorat cu albastru şi alb.
Aş vrea să mă apuc să decorez, că îmi plăcea şi mă liniștea, dar până întind toate îmi trece orice chef.
Ce să fac?
Raluca
7 comments:
sa le lasi intinse intr-un coltisor ca atunci cind te loveste cheful sa te apuci imediat :) e dragalas scaunul tau. pups!
Nu stiu ce tehnica folosesti (poate oi fi scris tu pe blog dar eu te urmaresc mai de curand) dar scaunelul din imagine arata foarte bine! E, cu siguranta, o lucrare originala desi cred ca imaginile sunt decupate si apoi lipite sau cam asa ceva.
Vine el si cheful ...
Raluca, si eu ma intrebam cand te apuci iar de "servetelit" si de decorat pentru ca iti ieseau niste lucruri frumoase de tot. Subscriu la parerea Elizei, sa lasi totul cat mai la indemana, poate chiar sa-ti faci un coltisor pe care sa nu-l mai strangi, ar putea ajuta sa-ti revina cheful. Sau poate ca esti prea autocritica, poate lucrusoarele despre care spui ca nu au iesit bine, n-au chiar asa multe imperfectiuni pe cat crezi tu. Si asta mai omoara cheful uneori...Spor mult si keep up the good work! Mirela, mama lui Ile.
Va multumesc mult fetelor. Am sa incerc sa imi fac un colt al meu, dar asta ar presupune sa cumpar macar cutii sau ceva asemanator si nu mai vreau sa car nimic, in eventualitatea in care ne-am intoarce in tara. Stiu locul exact, doar ca imi trebuie un sut in fund sau ceva asemanator.
Zilele astea am intrat pe forumuri de decoupage si parca mi-a venit cheful, plus ca stiu exact ce vreau sa fac cu servetelele de la Eliza, deci sper ca in curand sa vedeti si ceva terminat.
Va multumesc
Vulpita, ce fac eu se cheama tehnica servetelului sau decoupage. Si in esenta asta e decupezi servetele sau foi speciale pentru decoupage si le lipesti pe diverse suporturi. Scaunul e facut in graba si fara materialele pe care le aveam in Romania, dar in general nici nu se vad diferentele intre o pictura si un servetel, daca stii sa le faci cum trebuie.
Plus ca sunt foarte multe stiluri, poti sa dai patina, poti sa slefuiesti sa para vechi, poti sa faci umbre sunt o gramada de chestii pe care le inveti din joaca practic.
In Bucuresti faceam astfel de obiecte pentru prietenele mele, pentru ca eu aleg oricand un cadou facut din inima, unuia cumparat de la Bam Boo de exemplu... plus ca in Bucuresti e un adevarat curent asta cu hand made, sunt targuri, magazine, cursuri. Pentru mine era o destindere.
Sper sa ma reapuc, nu sunt la nivelul fetelor cu care mergeam eu la cursuri, dar macar mai scad din stres :)
Multumesc
M-ai luminat! Am admirat nenumarate produse care se pare ca erau decorate prin aceasta tehnica si habar nu am avut despre ce este vorba. Super interesant si captivant!
Da este. Sunt oameni care au facut din asta o meserie si obiectele decorate de ei sunt obiecte de arta. Pentru mine a fost o metoda de a petrece timpul care imi ramanea dupa serviciu, cand Alin era in Dublin si eu la Bucuresti.
Sper sa ma reapuc, ca mi-am adus de toate in Dublin, problema este iarasi timpul...
Post a Comment