17.995 de români trăiesc în Irlanda

Nu ştiu dacă vă mai amintiți comicăreala aceea de recensământ din România? cu C.N.P.-urile care într-o primă fază nu trebuiau colectate, ca mai apoi să vină din nou recenzorul şi să ia şi acel număr, cu români disperați care şi-au lipit C.N.P.-ul pe uşă că nu mai puteau fugi o zi de la serviciu să aştepte recenzorul. Cu recenzori retardați ale căror filmuleţe în timp ce nu ştiau să scrie au umplut internetul. Parca, parcă începe să vă sune cunoscut?
Ce poate nu v-a atras atenția atunci a fost că acel recensământ a fost făcut a nivelul întregii Uniuni Europene, deci şi în Irlanda. A fost cerut de UE, dar asta nu înseamnă că metodele au fost la fel. În Irlanda am înţeles că s-au trimis formularele prin poştă şi tot prin poştă s-au primit înapoi. Nici nu cred că au fost în total 5 ştiri despre recensământ în Irlanda, pentru că nu aveau de ce să fie.
Poate de aceea rezultatele recensământului din Irlanda au apărut acum, iar cele din România nu. Poate pentru că metoda aleasă de români a fost mai complicată...deşi parcă mai repede s-ar strânge datele dacă un om ar merge din uşă în uşă decât dacă toţi ar merge la poştă...

În fine. Ieri au apărut rezultatele în Irlanda şi în ceea ce ne priveşte pe noi, românii din Irlanda din 2006, data precedentului recensământ şi până în 2011 numărul românilor a crescut cu 9.429 dublându-se practic de la 8.566. De altfel românii deţin numărul cel mai mare de imigranți care au ajuns pe teritoriul Irlandei în ultimii ani (110%).
Am înţeles că în 2006 erau destui români, dar nefiind în UE nu prea au îndrăznit să se declare, pe când în 2011 chiar şi Alin a fost prins în recensământ, că proprietarul apartamentului în care stătea l-a menţionat pe formular, deci şi Alin e unul dintre cei 17.995 de români. Practica îmi spune că acum suntem cu cel puţin unul mai mult, că am venit şi eu, dar ştiu şi alţi români care au venit în Irlanda, după aprilie 2011, deci cred că deja am ajuns la 18.000.
Pe mine cifra mă bucură, nu neapărat ca şi sumă a românilor care sunt în Irlanda ci ca număr în sine, pentru că ştiu mai exact cui mă adresez în proiectele mele viitoare. Şi dacă nu va ieşi nimic, măcar un intro în care să spun că suntem 18.000 şi tot iese.
Acum abia aştept să ajung la radio şi să conversez cu irlandezul să văd el ce părere are. Poate găsesc un reprezentant al românilor care să vorbească pe radio...gata deja se produc sinapsele...ies de pe blog să pun treaba în mişcare.
Zi frumoasă,
Raluca