Despre Jedwards sau despre cum oamenii pot străluci, dacă îi laşi

Cred că deja şi cititorii mei din România sunt familiarizați cu Jedward, gemenii trăzniți din Irlanda. Mai ales că au cântat la preselecţia din România pentru Eurovision.
La prima vedere nu poţi să dai prea multe pe cei doi. Melodiile lor sunt comerciale, se adresează fetițelor de până în 20 de ani care îi urmăresc peste tot şi sincer nici fețele nu îi ajută.
Numai că au un mare atu. S-au născut în Irlanda, unde eşti lăsat să faci ce vrei şi unde deşi marea majoritate a populației nu ascultă Jedward şi nici nu este fanul lor, nu vei auzi niciodată din gura unui irlandez că sunt de rahat, că nu au ce căuta la Eurovision, că arată aiurea şi se comportă aiurea. Nu, irlandezii pun accent pe munca pe care trebuie că o depun cei doi, să se coordoneze aşa de bine, să învețe să îşi termine frazele, să scornească poante tot timpul sau pur şi simplu să fie aşa cum sunt. Cred că îţi ia o grămadă de timp şi de efort să faci ceea ce fac cei de la Jedward. Ca să nu mai spun că am înţeles că se implică şi în compunerea pieselor şi chiar şi înregistrarea acestora îţi mănâncă timp.
Ei aşa au ajuns cei doi să fie anul trecut pe unul din primele 5 locuri la Eurovision şi să încerce şi anul acesta să câştige trofeul. Ei se bazează pe faptul că au deja mulţi fani în Europa, care îi vor vota. Problema e că la Eurovision toată treaba e politică. În cele câteva ediţii la care m-am uitat, România a primit punctaj maxim de la Republica Moldova şi eventual Franţa cu care la un moment dat am avut relaţii bune. Sau am primit punctaj mai mic, dar totuşi semnificativ de la ţările din jur Bulgaria, Serbia, Muntenegru. Serbia cred că ne dă punctaj maxim şi anul acesta, că doar nu degeaba am presat noi pe problema Kosovo.
Însă ceea ce voiam eu să subliniez e că în România, cei doi ar fi fost umpluți de rahatul aruncat de bârfitorii naționali şi în jumătate de an ar fi dispărut, ca mai apoi să apară în tabloide, graşi, urâţi şi drogaţi. În Irlanda însă am văzut că şi cei mai serioşi realizatori de televiziune se chinuie să scoată ceva de la ei, şi nu pentru că ar fi proşti, ci pentru că tot timpul ei sunt puşi pe glume, se mişcă haotic prin studio, sar, intră peste ceilalţi invitaţi, de chiar auzisem pe cei de la emisiunea matinală de pe TV3 că Jedward sunt cel mai dificil interlocutor.
Am ascultat frânturi din mai toate piesele de la Eurovision de anul acesta. Sunt în acelaşi spectru, piese pe care nu le-aş asculta never ever şi piese care mi-au rămas în memorie. Trebuie să recunosc că piesa celor de la Jedward mi-a rămas. Sper să câştige Eurovisionul 2012 şi să avem party în Dublin :)
Raluca