Ei bine Guinness este berea tradițională Dublineză, adică doar cei din Dublin se mândresc cu Guinness, să nu faceți greșeala să mergeţi în Cork sau Galway şi să spuneţi că Guinness ar fi al lor că s-ar putea să vă pară rău. Fiecare oraş din Irlanda are berea locală, dar e adevărat că Guinness în afara Irlandei e sinonim cu Irlanda.
Când am ajuns prima dată în Dublin, nu prea am înţeles care e treaba cu Guinness. Da e diferită de alte beri, dar mai există totuşi şi alte beri negre, deci nu e singura. Nu am înţeles de ce muzeul este cel mai scump muzeu din Dublin, 15 euro. Nu am înţeles de ce berea făcută în Dublin e la fel de scumpă, dacă nu şi mai scumpă decât Tuborg sau Carlsberg sau ce alte beri or mai fi pe lumea asta.
Cu timpul am înţeles că Guinness nu e doar o bere, nu e o licoare neagră, dătătoare de stări înșelătoare şi atât. Am aflat că tocmai fabrica Guinness a dat constant locuri de muncă multor Dublinezi şi chiar străinilor, pentru că fabricile Guinness se întind pe tot mapamondul.
Apoi am aflat că cei de la Guinness aveau grijă de muncitorii lor. Blocurile roșii ce înconjoară St. Patrick Park de lângă Biserica St. Patrick au fost construite special pentru muncitorii de la Fabrica Guinness.
În plus familia Guinness s-a implicat în reconstruirea multor monumente din Dublin.
Apoi am aflat că Guinness a fost o fabrică aparte, iar patronii au investit în noi tehnologii, ce au ajutat dezvoltarea multor domenii de la căile de comunicații din Dublin, la cele rutiere. De exemplu ştiaţi că inventatorii de la Guinness au inventat barjele cu hornuri ce puteau fi pliate pentru a trece pe sub poduri şi barjele cu fundul plat, pentru a putea naviga pe Liffey?
Apoi în perioada actuală Guinness sponsorizează mare parte din mișcările artistice şi culturale din Dublin şi ajută la descoperirea de noi talente. E ciudat că eu, ca şi româncă, eram obișnuită ca mărcile de bere romanești să sponsorizeze doar campionatul intern de fotbal sau vreo echipă.
Toate astea le-am aflat la vizita cu băieții la Guinness Storehouse, ca să nu mai spun că tot acolo am văzut reclame la Guinness de prin 1960, iar cea mai faină reclamă, după părerea mea, este cea cu ţestoasa care cară un Guinness.
Dar să le luăm pe rând. Pe cei cărora mutra mea nu le place, îi avertizez că doar mutra mea o veţi vedea în această postare.
Cam cât sunt eu dintr-un butoi cu Guinness
Ascultam introducerea la intrarea în Muzeu
De această dată am făcut o poză vizibilă în faţa acestui monument
Ca Amelie la Guinness Storehouse
Toţi suntem irlandezi pe 17 martie, Ziua Sfântului Patrick
Când eram mică vedeam în toate casele sticle din acela în formă de ţărănci. În Dublin erau, probabil, cele în formă de bufniţă
Testoasa Guinness, reclama mea favorită, din păcate nu am mai găsit acest bibelou... că mi-l cumpăram în secunda 2 :D
Te gândeşti la un Guinness? în Dublin, nu doar te gândeşti ci ai posibilitatea să şi încerci un Guinness, iar Alin şi-a păstrat părerea că berea la dozator e mai bună decât cea îmbuteliată, la doză sau sticlă.
Harpa tradițională irlandeză, despre care v-am vorbit şi ieri. Este mai mică decât o harpă şi se ţine în mână. Harpa o veţi întâlni pe toate produsele Guinness, ba chiar şi pe câteva însemne naţionale irlandeze.
În Gravity Bar de la Guinness Storehouse
Lângă una dintre invențiile Guinness, locomotiva ce căra vagoanele cu bere prin incinta fabricii Guinness. Vagoanele aveau un sistem care le trecea de la șinele înguste din interiorul fabricii, la unele mai late care ajungeau în Portul Dublin.
Eu una, vă recomand, dacă ajungeţi în Dublin, să nu vizitați Guinness Storehouse singuri. Eu aşa am făcut prima dată şi în afară de reclame nu m-a atras nimic. Mă plictisisem să tot rog pe cineva să îmi facă poze şi am trecut prin muzeu cam într-o oră. Berea de la bar nici nu am mai luat-o, am făcut două poze la panorama Dublinului şi am plecat.
Ca şi berea Guinness şi muzeul Guinness trebuie savurat alături de prieteni.
Raluca
No comments:
Post a Comment