Bilanţul unei zile fără băutură şi altele amestecate...

Două vorbe vă spun şi apoi vă las că iar am pachet de la mama. Data asta nu o să mai fiu ameţită şi am să fac o poză cu autocarul să vedeţi şi voi ce mândreţe de autocar aduce bunătăţile din România. S-a dat şi la televizor în România că românii din străinătate nu prea mai umplu granițele de maşini străine ca să petreacă sărbătorile în România. Aşa că într-un fel sau altul mielul şi alte bunătăţi vor veni cu autocarul anul acesta.
Acum, să nu înțelegeți din titlu cumva că eu nu am băut o zi, pentru că, mă ştiţi, eu nu prea beau deloc. Ba chiar aseară am băut un fel de cocktail cu ceva şi m-a durut capul jumătate de noapte după. Eu am promis pe facebook că mă voi duce în centru de Vinerea Mare - Good Friday la catolici să văd ce fac petrecăreții.
Şi fără să vreau am ajuns în centru şi m-am ţinut de promisiune, că am încurcat traseele autobuzelor, am coborât prea târziu din autobuzul nostru şi ne-am trezit fix pe O'Connol. Şi pentru că suntem încă de puţin timp în Dublin nu ştiam de unde să luăm următorul autobuz aşa că am colindat preţ de vreo jumătate de oră tot centrul.
Se vede că am dormit puţin şi m-am trezit devreme, că mă pierd în detalii. Ce vreau eu să vă spun e că irlandezii au respectat Good Friday, adică nu au mai băut în pub-uri. Era o tristeţe prin centru de ţi se rupea inima. Pe O'Connol erau doar indieni, asiatici şi negri. Nu am văzut în jumătate de oră decât vreo 10 irlandezi şi de obicei centrul e plin. Pub-urile zăceau goale, iar în alimentare, rafturile cu băuturi erau sigilate cu nişte benzi asemănătoare celor de poliţie, din alea galbene cu lipici pe spate. Magazinele Off Licence erau închise, iar seara la 11 străzile erau goale.
Bine ca să fim onești, în Irlanda unii au liber de joi până marţi şi cei mai mulţi dintre aceştia au plecat din Dublin, că parcarea din faţa blocului meu e aproape goală, deci poate şi de asta centrul era mai gol, dar în mare eu zic că irlandezii nu au băut în pub-uri o zi. E o realizare, zic eu.

 În schimb eu am avut distracție. M-am întâlnit cu românii, am mâncat şniţel de pui (buuuun) şi am găsit Cola Cherry. Eu nu prea mai beau cola sau băuturi acidulate de vreo 4 luni, cel puţin, sau beau doar de poftă, am renunțat chiar şi la apa minerală, dar îmi pare rău, pentru Cola Cherry fac rabat :D Nu e la fel de bună ca cea băută acum 6 ani în Budapesta, dar e cu cireşe şi asta e tot ce contează.

Măi da eu de Nea Mărin v-am spus pe blog? parcă nu. L-am descoperit acum vreo două săptămâni când m-am întâlnit cu românii acolo. Inițial când ni s-a spus că ne întâlnim la Nea Mărin am zis că e vreun pub irlandez poreclit aşa de români. Am ajuns la adresă şi ne uitam după un pub. Ba chiar am şi zărit unul, numai că am avut inspirația să sun pe cineva să îmi spună exact unde să venim şi mi-a zis simplu La Nea Mărin. Şi mă credeți sau nu, deşi stăteam peste stradă de local, mă uitam ca curca-n lemne până am început să citesc pe litere şi mi-am dat seama că firma e în română şi că restaurantul este unul pur românesc. Şi ce ciorbă rădăuţeană şi ce sărmăluţe am mâncat eu acolo, nu cred că am mâncat în toţi cei 7 ani de Bucureşti. Buuune de tot şi mai ales bune în Dublin.

Acum dacă v-am mai povestit de Nea Mărin vă rog să mă scuzaţi, da prea toate erau bune ca să nu vă povestesc. Data viitoare vă aduc şi poze cu ciorba, deşi gustul, din păcate, nu se poate transmite pe blog :D

Raluca

P.S. Vreau să urez tuturor catolicilor care poate îmi citesc blogul Un Paşte Fericit!!! iar ortodocșilor La Multi Ani!!! pentru toţi cei cu nume de flori, că la noi acum sunt Floriile.