Irlanda - Cobh

În Cobh (citit Cove) totul se învârte, cel puţin în acest an în jurul Titanicului, dar îndrăznesc să spun că şi fără ca Titanicul să fi poposit acolo vreodată, Cobh este un orășel pe care dacă îl veți vizita veţi rămâne cu experiențe plăcute. Sincer eu acolo venisem pentru Muzeul Titanic, doar că fix muzeul e dezamăgitor, în schimb orășelul a unul din cele care se văd mai apoi acasă pentru că acolo eşti tentat să stai doar cu aparatul la ochi. 

Am ajuns în Cobh în a doua zi a week-end-ului nostru în deplasare şi după Blarney sincer nu mă așteptam la multe, în schimb trebuie să spun că Irlanda e plină de oameni faini. De vreo trei ori ne-am rătăcit şi de vreo două ori oameni necunoscuţi şi-au schimbat drumul ca să ne conducă pe noi în locurile unde aveam nevoie să ajungem. Nu ştiu colegii mei de călătorie, turcul şi azerul dacă mai văzuseră aşa ceva, dar noi românii clar eram uimiți. Aşa s-a întâmplat şi ca să ajungem la Cobh. Am aflat că ar fi un feribot care ne trece un râu, călătoria durează maximum 10 minute şi costă 5 euro pe maşină. Decât să mai ocolim un golf, am decis instant să luam feribotul. 

Acesta este feribotul şi cam atât de lat era râul. Noi ne-am distrat în așteptarea lui, am făcut poze şi am admirat malul râului 

Mi-au plăcut enorm de mult aceste căsuțe şi chiar întreaga poză mi se pare reușită.

După coborârea de pe feribot cred că până în Cobh am mai făcut maximum 10 minute, ceea ce ne-a făcut să ajungem acolo la o oră decantă, un 10, cred, să găsim loc de parcare şi să ne luăm micul dejun, ca mai apoi să începem să vizităm.

În poză e ce se vedea din parcare... promițător, nu?

Monumentul dedicat scufundării Lusitaniei. Lusitania era un vapor de pasageri asemănător Titanicului care a fost scufundat de un submarin german în 1915. 1198 de persoane au murit atunci, iar scufundarea unui vas de pasageri a făcut ca opinia publică din multe ţări să se întoarcă împotriva Germaniei, ba mai mult a determinat intrarea în Al Doilea Război Mondial a Americii. Legătura cu Cobh a Lusitaniei este că supraviețuitorii au fost aduși în Cobh, iar în cimitirul din localitate au fost înmormântați cei care au murit. Vedeți deci că orășelul din sudul Irlandei nu are doar legături cu Titanicul, ci şi cu alt vas celebru care s-a scufundat.

Aşa cum v-am spus în Cobh totul se învârtea în jurul Titanicului. Aşa şi vitrina aceasta plină cu produse branduite.

Eu am zis că aceasta ar fi gara portuară din Cobh, însă înăuntru era un restaurant chinezesc. Pe net am găsit ca ar fi Ceasul Orașului (Town Clock)

Acesta este Muzeul Titanicului, despre care vă voi povesti într-o postare specială. Este găzduit de fostele birouri ale White Star Line, compania care deținea Titanicul. 

Statuia aceasta este undeva pe faleză. M-am învârtit în jurul ei şi nu am descoperit cine şi de ce a făcut-o. Tot pe net am găsit că ar fi un Monument al Navigatorului.

Tot pe faleză este Statuia lui Annie Moore şi a fraţilor săi. Annie Moore a fost prima persoană, imigrant care a ajuns în Statele Unite ale Americii trecând prin Elis Island din Portul New York, în 1924. Ea provenea din Cork şi a plecat spre America din Cobh, de aceea există statuia ei acolo. Se crede că Annie Moore avea când a ajuns în America, doar 17 ani.

Cu Dea crăcănata în drum spre Catedrală

Mi-a plăcut mult casa asta galbenă, de aceea am insistat să ne facă Alin o poză în faţa ei.

Catedrala din Cobh

O casă cu un delfin deasupra

Din nou catedrala...încercam eu să fotografiez de fapt norii

La Cobh ne-am dat seama că Dea noastră are culorile Titanicului :) Aici îi aștepta pe băieți să iasă din catedrală

Case colorate, văzute din curtea Catedralei din Cobh

În zare, pe o insulă se vedea ceva ce mie îmi părea a închisoare, doar că de pe net am aflat că de fapt ar fi birourile Serviciului Naval Irlandez.

Cunoscute şi sub denumirea de "Pachet de cărți" de joc, cele 23 de case colorate ce coboară de la catedrală până aproape de faleză au fost construite ca să amintească de cele 23 de etaje ale Titanicului.

Din nou turnul Catedralei din Cobh

Tot plimbându-ne am ieşit din Cobh, iar la ieșire sau intrare, depinde din ce unghi privești, era această căsuță roz pe care am găsit-o adorabilă. 

Catedrala din Cobh fotografiată de pe faleză

Cât ne-am învârtit noi prin Cobh a ancorat cel mai mare vas pe care l-am văzut eu vreodată. Aici l-am fotografiat în comparație cu o clădire

Un foișor pe promenadă şi un tun rusesc

Piaţa cu Monumentul dedicat Lusitaniei

Vasul mare văzut de după colţ

Două căni cu Titanicul, patroana magazinului unde erau expuse se lăuda că ar fi din primele obiecte de colecţie făcute cu Titanicul

Aceasta este ruina digului de unde au fost îmbarcați cei care s-au urcat din Cobh pe Titanic, mai exact 123 de persoane.

Eu şi digul. Vă reamintesc că despre Muzeul Titanic vă voi povesti pe larg într-o postare separată :)

Din nou foișorul de pe faleză. Am avut noroc, aşa cum spuneam, că am ajuns devreme în Cobh, nu doar că am găsit parcare, dar şi pentru că orașul era gol. Am aflat mai apoi că toţi localnicii erau la slujbă în Catedrală. Mai apoi tot orașul s-a mutat pe faleză în așteptarea vaporului gigant. Aveau fanfară şi chiar şi un târg, era şi mai cald decât în Dublin, deci totul a fost super.

V-am spus că totul era despre Titanic în Cobh. Aici bannerele care anunțau împlinirea a 100 de ani de la călătoria Titanicului. 

Piticul pe strada cu case colorate. Ne-am obișnuit ca peste tot pe unde mergem cu ea să îi facem o astfel de poză :)

Catedrala din Cobh, cum se vedea chiar din faţa ei. Pentru că poza e făcută ca o panoramă, turnurile sunt înclinate. Am încercat diferite moduri de a lipi fotografiile şi au ieşit poze şi mai rele de atât...practic asta e cea mai bună lipitură...

Cam asta e cu Cobh. Nu ştiu dacă s-a înțeles sau s-a simțit din ceea ce am scris până acum, dar mie mi-a plăcut la Cobh. La un moment dat devenise enervantă menționarea Titanicului peste tot, mai ales că eu căutam magneți şi poze cu temă maritimă, dar după ce le-am găsit totul a fost în regulă.

Raluca