Irlanda - Dezamăgire la Castelul Blarney

Nu ştiu câţi dintre voi aţi avut curiozitatea să vă uitați pe un ghid al Irlandei, dar va trebui să mă credeți pe cuvânt că în orice ghid Castelul Blarney este în top 10 locuri de vizitat. Din această cauză când am conceput excursia la Cork, Blarney nu putea să lipsească.
De ce dezamăgire? pentru că în comparație cu alte castele, cel de la Blarney este foarte prost organizat, începând cu faptul că nu e semnalizat de la autostradă şi că la un moment dat este un indicator spre Blarney şi unul spre Tower (turn) şi logic noi am mers spre turn, ca mai apoi să aflăm că Turn de fapt e numele unei localități şi că în Blarney e şi castelul.
Apoi, deşi la intrare ţi se dă un pliant, consistent, el îţi va povesti mai multe despre grădina ce înconjoară castelul şi nu despre istoria locurilor. Nici plăcutele împrăștiate pe tot domeniul nu îţi vor da multe indicii, toate fiind cu anecdote şi ghicitori.
În consecință am ajuns la Blarney, am vizitat Blarney, am plecat de acolo şi pentru a scrie acest articol am deschis wikipedia, care şi ea e săracă în informații.
Aşa că am ataşat şi eu cât de multe poze am putut acestui articol şi sper că vouă o să vă placă Blarney, dar eu pe acolo nu mai calc.
Despre Blarney singura informație pe care o veţi auzi e că acolo este Piatra Blarney pe care dacă o săruți vei căpăta instantaneu darul elocvenței. Nimeni şi nimic nu îţi va spune de ce piatra aia şi nu altele de prin castel. Tot wikipedia m-a lămurit, cică ar fi o piatră magică, deasupra căreia Regii Irlandezi au fost încoronați. Când şi de ce a fost ea înglobată în zidurile castelului??? nu se ştie... În acelaşi timp, dacă vizitaţi Tara, o piatră asemănătoare se găseşte şi acolo, iar eu una mă întreb cam câţi regi a avut Irlanda şi câte astfel de pietre???
Sincer cred că toată povestea cu Piatra Blarney este o șmecherie de atras turişti. Aşa că toată vizita la Blarney a fost de fapt aşezarea la o coadă către piatra Blarney, care e pe acoperiş. Din cauze de securitate pentru a săruta piatra trebuie să te lași pe spate, pentru că în orice altă poziție ai putea aluneca în gaura dintre podea şi zid. Eşti evident susținut de cineva, care face treaba asta toată ziua...ce meserie ciudată...
Şi în timp ce te chinui să săruţi piatra cu capul în jos, ţi se face o poză pe care la ieşire dai 18 euro, dacă vrei.
Cam asta e cu Piatra şi Castelul, în schimb grădinile Castelului sunt cred că singurele care merită o vizită. Am văzut o grămadă de flori şi foarte mulţi copaci cu forme ciudate şi chiar şi eu care nu prea mă omor cu parcurile şi grădinile şi plimbările, am fost încântată. Tot în cadrul turului există Casa Blarney, dar din păcate noi am ajuns aproape de închidere şi nu mai lăsau vizitatori. Poate acolo aş fi aflat răspunsurile la întrebările despre Blarney, dar acum nu vom şti niciodată :)

Aşa arată Castelul Blarney de cum intri pe poartă, mie nu mi s-a părut diferit de Trim, dar Alin spune că Blarney spre deosebire de Trim putea fi mai uşor apărat.

Wikipedia spune că la Blarney a existat o fortificaţie din lemn încă din 1200 şi că actuala fortificaţie ar data din 1446. 

eu şi Castelul Blarney 

Castelul Blarney, chiar de la bază 

la coadă spre Piatra Blarney 

Cum se vede curtea de la primul nivel 

În castel încă există camere ce sunt semnalizate prin plăcuţe. Pentru a intra în respectivele camere trebuia să părăsești coada spre piatră, ceea ce am făcut de multe ori şi astfel am ajuns ultimii din grup.

În fotografie, micul nostru grup, format din 4 oameni, doi români, un turc şi un azer din Iran.

Un turn 

Panorama de la primul nivel al castelului 

eu şi verdele irlandez 

La coadă spre piatră

Casa Blarney cum se vede de la primul etaj al castelului 

Coada spre Piatra Blarney şi cineva care sărută piatra 

Eu în procesul de căpătare a darului elocvenței. Problema e că în loc să aştept să mă împingă domnul din imagine spre piatră, m-am ajutat de barele de fier şi m-am dat cu fruntea şi mai ales cu nasul de piatră. Deci teoretic nu am sărutat nimic, dar domnul care mă ţinea m-a asigurat că am primit darul elocvenței doar pentru că am ajuns în poziția pe care o vedeți. O fi meritat efortul?  

Cum se vede turnul de pe acoperișul Castelului

Grădinile de un verde irlandez 

Grădina Plantelor Veninoase. Cică au vrut să facă o astfel de grădină pentru a educa şi informa copii cu privire la plantele care te pot omorî dacă le atingi sau le mănânci. Sunt protejate de nişte grilaje.

Din nou o panoramă 

La baza Castelului există aceste rădăcini pietrificate...arată foarte interesant 

Unul dintre copacii cu forme ciudate 

Noi doi 

Mi-a plăcut tufa cu flori roşii 

Acestea erau florile roşii 

Flori violet 

Alte flori roşii, da parcă e un alt fel de roşu 

Copac cu frunze roşii 

Eu încercând să mă urc într-un copac 

Eu după ce m-am urcat în copac, am descoperit că pe partea cealaltă accesul era mai uşor 

Casa Blarney 

Cât ne-am plimbat noi prin grădină a răsărit soarele. Mi-a plăcut mult lumina din această poză 

Alte flori roşii 

Cred că e o magnolie 

Flori albe 

Un brad 

Flori roz 

Castelul Blarney şi un turn al unei clădiri care nu se vizita şi nici nu era vreo plăcută care să ne lumineze. S-ar părea, după formă, că erau grajdurile. 

Grădina de la Blarney şi o mică, cascadă.

Dacă vă întrebați ce a făcut Dea în acest timp, vă spun că a stat în maşină. Deşi aveam voie cu ea în grădină şi chiar şi în castel, nu avea sens să o chinuim, să o urcăm până în vârf...pentru ce? Ne-am gândit să ieşim, după vizitarea castelului şi să o aducem, dar când am văzut cam cât de mare era grădina am renunțat. Dea nu ar fi putut să meargă atâta distanță. Oricum am plimbat-o a doua zi de a adormit instant când am ajuns acasă şi chiar şi pe drumul de întoarcere din Cork.

Cam asta a fost. Ca de obicei am să vă sfătuiesc să vizitaţi orice obiectiv turistic voi şi mai apoi să decideţi dacă v-a plăcut sau nu şi nu să vă bazaţi pe gusturile mele. Gusturile nu se discută şi ce mi-a plăcut mie s-ar putea să nu vă placă vouă şi invers. 

Taxa de intrare a fost 12 euro de persoană şi am să vă informez dacă am primit sau nu darul elocvenței :)

Raluca