Câteva îndrumări despre Irlanda

De când cu liberalizarea pieței muncii pentru români cred că nu a fost ora din zi în care cineva să nu mă întrebe despre Irlanda. Vestea cred că s-a propagat mai bine în România decât aici pentru că ieri am vorbit cu un român care muncește în Irlanda şi care a fost nevoit să îi spună el patronului că nu mai are nevoie de permis de muncă.
În primul rând din partea mea trebuie să vă spun că liberalizarea pieței muncii sau faptul că românii nu mai au nevoie de acel permis de muncă, nu are nici o legătură cu piața locurilor de muncă. Pe înțelesul tuturor: Irlanda are un șomaj de 14%, mare aş spune eu, chiar şi fără permis de muncă, locurile de muncă sunt foarte greu de găsit, mai ales locuri de un anumit nivel. Irlandezii în continuare preferă să angajeze un irlandez şi nu un emigrant, chiar dacă emigrantul poate e mai bine pregătit. Deci nu vă îngrămădiți buluc la vamă, că sincer nu aveți de ce.
Acestea fiind spuse, inspirată de un articol de pe hotnews, scris de un român care locuiește în Irlanda şi de un articol al lui Alice pe aproximativ aceeaşi temă, doar că în legătură cu Londra, iată articolul meu:
Sper să nu se supere Cristi Roman, autorul articolului de pe Hotnews, dar am să tratez totul în aceleași puncte pe care le-a tratat şi el.
1. Salariile în Irlanda
Totul depinde de domeniul în care vă angajați şi desigur de poziția pe care urmează să o ocupați. Ca şi în România în IT, la Google, eBuy, Facebook şi Microsoft (firme care au sediul în Irlanda), salariile pot fi mai mari decât dacă lucrați în curățenie sau la recepția unui hotel. Cu toate acestea salariul mediu în Irlanda poate ajunge la 2.500 de euro. Este vorba de un salariu pe care puțini români în Irlanda pot spune că îl câștigă. În general printre români am auzit de maximum 9 euro pe oră şi o normă de 40 de ore pe săptămână. Calculat brut adică 9 ori 40 ori 4 săptămâni dă 1440 de euro. De reținut e că impozitele aplicate salariului sunt mai mici cu cât salariul este mai mic. Apoi am înțeles că de obicei orele suplimentare sunt plătite dublu. Acum depinde se locul de muncă şi de cum vă înțelegeți cu angajatorul.
2. Cum găsești un loc de muncă în Irlanda?
Sfatul meu pentru toți cei care mă întreabă dacă sau cum să vină în Irlanda este pe cât posibil veniți cu un contract încă din țară. Există firmele de IT pe care le-am enumerat mai sus, toate au joburile pe site. Apoi existe site-uri de job-uri cum ar fi jobs.ie unde puteți găsi job-uri inclusiv pe sectoarele Dublinului, în cazul în care veniți aici la reîntregirea familiei, adică un membru al familiei are job şi își aduce şi partenerul. Caz în care cei doi au deja o locuință şi caută job-uri şi în funcție de acest criteriu. Poate părea pueril, sistemul de transport în comun este foarte bine pus la punct în comparație cu România, dar nu te poți baza în totalitate pe el. Despre cheltuieli cu transportul voi vorbi puțin mai încolo.
Nu am să vă ascund că de obicei se caută români pentru curățenie, stat cu copii sau bătrâni sau bolnavi, agenți de pază, vânzători, constructori, chelneri, lucrători în industria hotelieră, mai rar secretare... Ar mai fi job-uri la anumite companii care cer chiar vorbitori de română şi deşi pare că un român cu puțină educație ar putea să le acceseze probabil că tot principiul pilei funcționează şi acolo pentru că am aplicat eu la câteva şi nici măcar nu am fost sunată :(
3. De ce calificări aveți nevoie pentru a lucra în Irlanda?
Deşi am trăit cu impresia că e puțin cam imposibil ca un român după vârsta de 20 de ani să nu știe engleză, există şi astfel de cazuri. Așadar deşi în Irlanda, irlandeza este limba națională, totul se bazează pe engleză. Trebuie să știți engleza măcar rudimentar dacă vreţi să veniți în Irlanda şi să vă găsiţi un job. Da știu că există români care au venit în Irlanda fără a şti o boabă de engleză şi au job-uri şi cariere acum, dar mie îmi e greu să înțeleg cine le-a dat acea șansă inițială de a fi angajați când ei nici măcar să meargă la magazin să ceară o pâine nu erau în stare. Cum şi-au negociat salariul? cum au înțeles exact ce trebuie să facă? e un mister pentru mine.
Deci primul lucru trebuie să știți engleza. Apoi în funcție de domeniul în care doriți să activați aveți nevoie de anumite calități. Dacă aţi lucrat în același domeniu şi în România probabil că deja le aveți, deşi este o mare diferență între România şi Irlanda chiar şi când vine vorba de job-uri asemănătoare.
Apoi deşi diplomele din România sunt în general acceptate, nu știu cât contează acestea în obținerea unui salariu mai mare. Am întâlnit cazuri în care cu diploma de România i s-a spus cuiva că este supra-calificat şi că firma este obligată să îi plătească un anumit salariu, echivalent cu cei care au terminat o facultate, pe care nu şi-l permite şi deci a fost refuzat la job deşi poate ar fi fost mai bun pentru job-ul respectiv.
4. Ce înseamnă să muncești legal în Irlanda?
Da piața muncii s-a liberalizat, ceea ce înseamnă că nu mai aveți nevoie de permis de muncă, dar vi se aplică toate regulile din U.E. Ceea ce înseamnă că trebuie să lucrați pe baza unui contract. Acel contract vă va da obligații, dar mai ales drepturi. Trebuie să vă uitați cu atenție ce drepturi aveți, dacă beneficiați de asigurare medicală, dacă beneficiați de șomaj, dacă beneficiați de pensie. Desigur când vă angajați prima dată în Irlanda astea pot părea bagatele, dar nu sunt. Aici şi pentru a vă lipi un dinte aveți nevoie de asigurare de sănătate, altfel scoateți bani buni din buzunar chiar şi pentru cele mai de bază intervenții şi banii nu sunt puțini. Șomajul din câte ştiu eu se poate obține dacă dovediți că aţi lucrat legal (cu contract) măcar un an şi jumătate. Şi aici șomajul este măricel, în jur de 250 de euro pe săptămână.
5. Cât costă viaţa în Irlanda?
Să o luăm cu chiria. Pentru un apartament cu două camere din România, echivalentul aici a unui one bedroom apartment adică apartament cu o cameră (la ei sufrageria e by default şi se calculează după numărul dormitoarelor) în Dublin puteți plăti cel mai puțin 800 de euro. Atenție însă la zona în care veţi locui. Dacă în București o zonă rău famată însemna ca nu poți ieși noaptea din scara blocului fără să nu fluiere câțiva după tine, aici zonă rău famată înseamnă mașini şi apartamente sparte sau chiar împușcături şi morți în plină zi. În astfel de zone se pot închiria cu 500 de euro case cu curte, da cine ar alege conștient să locuiască acolo? Casele în Irlanda pornesc de la 1000 de euro. Atenție însă la cât de veche e casa, cum e izolată... E posibil ca o casă să poată fi închiriată cu 1000 de euro, dar încălzirea pe lună să fie tot 1000. Găsiţi orice tip de locuință căutaţi pe zone şi pe prețuri pe www.daft.ie Am mai spus-o pe undeva, aici pentru a închiria o locuință ai nevoie de echivalentul a două chirii: chiria pe prima lună şi garanția. Comisionul agentului imobiliar (ce foarte greu poate fi evitat) este plătit de către proprietar.
Electricitatea este destul de scumpă în Irlanda. Noi avem un apartament care funcționează în special pe electricitate, adică aragaz, duş, încălzire, iar în lunile de iarnă curentul vine 600 de euro pentru 2 luni, adică 300 de euro pe lună. În funcție de cât de bine izolată e casa şi de câte aparate aveți pe curent, preţul electricității poate coborî şi la 300 pe două luni. Am auzit cazuri. Cum eu sunt friguroasă şi probabil şi voi o să fiţi în primul an în Irlanda, noi şi acum avem caloriferele pornite şi sunt curioasă luna asta cât ne va veni curentul.
Cablul aici e în jur de 50 de euro. Știu că au şi ei pachete ca şi în România, cablu, internet şi telefon. Pe lângă acești 50 de euro există o taxă pentru televizor. Nu știu de cât este, dar știu că se fac controale, iar dacă nu o plătiți puteți fi amendați. Pentru TV știu că românii din Irlanda au antene digi din România pentru care presupun că plătesc abonament în România.
Telefonul pe mine mă ajunge 10 euro pe lună, pe cartelă de la Tesco. Inițial am avut cartela de la vodafone dar plăteam cam 40 de euro pe lună şi aproape că nu vorbeam. După ce am renunţat la ei Vodafone m-a sunat de vreo trei ori cu oferte pentru a reveni, dar deocamdată Tesco e ok pentru mine. Pot vorbi cu mama pe telefon fix, în România, pe telefon rds cu 1 cent pe minut, deci mai ieftin decât pot vorbi cu Alin pe mobil în Irlanda, 25 de cenți pe minut. Telefoanele de pe Tesco pe Tesco sunt gratuite.
Mâncarea. Aici e poate punctul slab al Irlandei. Fiind o insula unde doar plouă tot timpul, prea multe legume şi fructe nu pot să cultive singuri. În afară de cartofi care sunt ieftini şi de toate soiurile posibile, cam toată mâncarea este scumpă sau mai scumpă decât în România.
Cartofi 1 euro pe kilogram cei obișnuiți, dacă doriți speciali pentru fiert sau pentru cuptor ajung şi la 1 euro 3 cartofi.
Carne de pui 10 euro pe kg
Peşte proaspăt în funcţie de soi începând de la 15 euro pe kg
Roşii 3 euro sau puţin peste pe kg
Ceapă 2 euro pe kg sau 89 centi o legătură de ceapă verde
Cireşe şi alte fructe sezoniere 5.99 euro pentru 500 de grame
Bananele 1.25 euro pe kg
Merele 3.35 euro pe kg
Ouă 2.59 euro pentru 6 ouă
Lapte 1.49 euro 2 litri
Bere 3.94 litrul la supermarket, în pub-uri un pint e 5 euro
Apă plată 50 centi un litru, cea mai ieftină (şi cea mai proastă, aş spune eu, nu vă așteptați la apă bună în Irlanda)
Toate prețurile au fost luate de pe http://www.tesco.ie/
Noi dăm pe mâncare în jur de 130 de euro pe săptămână şi să ştiţi că ne cam uităm la prețuri. Vreau să zic de exemplu la apa minerală, aici e proastă oricum, dacă una e 65 de cenți şi alta e 75 o vom alege pe cea de 65, pentru a economisi, desigur, dar şi pentru că cei 10 cenți nu se reflectă în calitate. În acești 130 de euro intră carne (de pui şi pește, rar de vită sau porc, pentru că nu mâncăm nu din alte considerente), legume, fructe, ouă, lapte, ulei, garnituri (cartofi sau orez), pentru dimineață (cereale sau biscuiți), cafea şi ceaiuri, înghețată sau dulciuri, mâncare şi treaturi pentru Dea, apă plată, bere. Dacă luăm şi produse de curățenie, de spălat sau igienă, pe săptămână putem plăti chiar şi 150 de euro.
Transportul în comun. Cel mai ieftin bilet de autobuz este 1.5 euro. Un bilet pe o zi întreagă este 6.5 euro. Însă ce am descoperit legat de transportul în comun e că este destul de prost organizat. La autobuze mă refer aici. Toate trebuie să treacă prin centru. Astfel dacă eu vreau să plec din cartierul meu spre un cartier apropiat trebuie fie să merg pe jos, fie să merg în centru şi să schimb autobuzul.
Tramvaiele sunt ca şi inexistente pentru noi, pentru că nu ajung la noi în cartier, iar dart-ul, un fel de metrou tren, oprește în mai toate cartierele, da nu oprește ca metroul ci mai mult ca trenul, iar de la staţie până unde ai de ajuns poţi merge pe jos sau poţi da alţi bani pe autobuz.
Benzina. Prețul acesteia poate fi văzut pe site-ul http://www.pumps.ie Noi la Logan de 1.6 puneam de 100 de euro şi ne ajungea o lună întreagă de mers zilnic la serviciu, iar în week-end de ieșit din oraş. Desigur Loganul consumă puțin, da vă puteți face totuși o părere.
Haine. Depinde acum cât de mult țineți la calitate. Şi în Irlanda există branduri de genul Zara sau H&M, cu prețuri comparabile cu cele din România. La reduceri prețurile sunt chiar o nimica toată, bluze la 5 euro sau maximum 15. Există însă foarte multe magazine ieftine şi foarte ieftine cu tricouri la 3-4 euro când nu sunt reduceri sau blugi la 10-12, dar acestora le lipsește calitatea. Sunt o grămadă de magazine de un euro, cum sunt şi în România. Nu e legat de haine, dar într-un astfel de magazin am văzut că se duc irlandezii să cumpere rechizite pentru copii. Caietele şi dosarele şi creioanele nu cred că sunt chiar aşa proaste calitativ...
Acum în articolul de pe Hotnews este o secțiune intitulată Societatea. Eu am să îi spun: 6. cât de toleranți sunt irlandezii cu românii?
Am întâlnit puține cazuri în care am fost privită într-un anume fel. În general irlandezii sunt foarte toleranți, proști de toleranți aş putea spune. Fac foarte rar legătura între rromi şi români şi chiar insistă să nu se facă această legătură parcă mai mult decât insistăm noi. Cu toate astea chiar şi irlandezii te privesc suspicios, dar nu pentru că eşti român ci pentru că eşti emigrant. Proporția nu e deranjantă ca în Italia, ba chiar se poate trăi, dar dacă intri în grupul lor, dacă îi întâlnești pe stradă...există o reținere. Repet irlandezii sunt cei mai toleranți europeni cu românii. Irlandezii sunt firi deschise, intră foarte rapid în vorbă, sunt dornici să afle despre tine cam tot, însă sunt câteva diferențe pe care le-am observat. De exemplu irlandezii nu fac vizite acasă. Ei se întâlnesc în pub sau în restaurante şi foarte rar acasă.
Aşa cum spune şi Hotnews birocrația este mic copil în comparație cu România. În general irlandezii sunt mai civilizați şi asta se vede. Nu există funcționari cu capsa pusă (sau poate sunt eu foarte norocoasă), actele se pot depune şi pe net sau prin postă, la fel pot ajunge la tine, cozile de la ghișee sunt inexistente, iar pentru actele de care am avut eu nevoie nu a trebuit să aștept mai mult de 2 săptămâni.
Nu am ajuns în contact cu spitalele, însă văd şi eu la TV că se plâng de dotări. Cu toate astea am înțeles că din punctul de vedere al confortului şi al modului în care eşti tratat e o diferență uriașă între România şi Irlanda.
Am să închei cu 7. Cum se suportă vremea în Irlanda?
Fraților la capitolul ăsta eu sufăr poate cel mai mult. În timp ce acasă sunt temperaturi de peste 30 de grade, în această vară cel mai mult în Irlanda au fost, într-o singură zi, 25. În rest sunt cam 15-18. Caz în care eu una nu pot ieşi din casă fără geacă. Nu sunt eu un mare fan al soarelui, dar să nu îl vezi zile întregi vara mi se pare greu de suportat. Bine pe de altă parte la 25 de grade te sufoci. Sunt şi în România momente înainte de a veni ploaia când scade presiunea şi e o nădușeala...da trec repede. Aşa sunt zile întregi în Irlanda. Apoi sunt zile întregi cu nori negri de zici că vine furtuna. La aproape un an de stat aici, vremea e poate cel mai greu lucru de suportat. Şi ca o consecință a vremii, faptul că nu ştii cu ce să te îmbraci. Trebuie mereu să ai cu tine glugă sau umbrelă, dar şi ochelarii de soare. Nu degeaba se spune că în Irlanda poţi întâlni toate cele 4 anotimpuri într-o singură zi.
Ce compensează e faptul că Irlanda este o ţară frumoasă pe orice vreme. Aici am învățat că nu există expresia: "dacă nu plouă facem X lucru". Aici plouă tot timpul şi să ratezi vizitarea unui obiectiv turistic sau un grătar sau o ieșire cu prietenii pentru că plouă e un lucru de-a dreptul prostesc.
Cam ăsta este rezumatul meu al vieții din Irlanda. Dacă aveți întrebări nu ezitați să le formulați într-un comentariu.
Raluca