Irlanda a ridicat restrictiile pe piata muncii pentru romani

Este o veste super, poate nu toți cei care îmi citesc blogul au treabă cu această ştire, însă chiar şi cei care nu au de gând să vină să lucreze aici sau cei care nu vor să audă de Irlanda vor fi afectaţi. Pentru că vedeţi voi, nu mai suntem o ţărişoară mică şi închisă în spatele dictaturii. Suntem parte a unui organism european şi o voi spune de câte ori va fi nevoie, știrile din România sunt mici şi nesemnificative faţă de ştirile europene. Toţi v-aţi indignat săptămâna asta când Comisia Europeană l-a urecheat pe Victor Ponta şi guvernul lui, ba chiar am citit texte de genul: cine sunt ei să comande în ţara noastră?
Dragilor din 2007 când am aderat la Uniunea Europeană, ba chiar şi de mai devreme pentru că România a trebuit să demonstreze o oarecare deschidere a instituţiilor statului pentru a intra în UE, România nu mai e chiar de capul ei. Nu vorbesc aici deloc de reţele, de axe, de mafii, vorbesc de lucrurile care sunt pe faţă, România face parte din U.E. şi ca atare trebuie să se comporte într-un anume fel. În schimb are parte de fonduri (pe care văd că nu ne îngrămădim să le atragem), de ajutor şi de alte beneficii în timpuri mai mult sau mai puţin negre.
De asta e bine ca din când în când să mai trageți un ochi pe la CNN, pe site-urile străine, pentru că presa din România e preocupată de prostii şi de micisme. Nu e deplasat, e ce cere de fapt poporul: pâine şi circ...aţi uitat?
După introducerea asta mirobolantă probabil că veţi înțelege de ce liberalizarea pieței muncii pentru români şi bulgari şi în Irlanda este o veste bună pentru toţi românii. Undeva, cândva, am făcut ceva bine şi rotițele se mișcă în favoarea noastră. Nu e meritul guvernului Ponta, nici măcar al guvernului Ungureanu sau Boc e meritul tuturor: diplomații din Dublin, cei de la Bruxelles, parlamentari europeni şi chiar şi a românilor care locuiesc aici. Nu e meritul unui om ci a mai multor oameni şi e bine că acest lucru s-a întâmplat cu 17 luni înaintea termenului limită impus statelor UE pentru a realiza această deschidere.
Da tot vorbesc şi probabil că voi nu înțelegeți. De ieri românii (şi bulgarii) pot lucra legal în Irlanda fără permis de muncă. Ce înseamnă asta? Până ieri pentru a lucra în Irlanda aveai nevoie de pps, un fel de cnp, irlandez, şi de permis de muncă. El se obţinea în felul următor: tu cetăţean găseai un job, aplicai la respectivul job, treceai interviul şi erai angajat. Angajatorul trebuia să depună actele pentru obținerea acestui permis. Procedura presupunea ca el să demonstreze că te-a angajat pe tine român în disperare de cauză, că nu a găsit un irlandez care să fie mai bun. Şi cu toate astea permisele de muncă erau date pe criterii necunoscute şi doar job-urilor până la un anumit nivel. Cei cu studii superioare candidați pe un post corespunzător primeau greu spre foarte greu acest permis de muncă. 
Desigur că românii sunt inventivi. Se putea ocoli acest permis de muncă fie dacă îţi deschideai persoana fizică autorizată, dacă intrai la o școală, puteai lucra cu jumătate de normă fără probleme undeva, fie puteai lucra la înțelegere cu angajatorul, caz în care îți plăteai singur asigurări şi alte dări, fie te angajai, angajatorul depunea actele şi stăteați în starea asta câțiva ani, desigur toate acestea fiind riscante. Cu toate astea autoritățile irlandeze spun că în fiecare an erau acordate în medie cam 350 de permise de muncă pentru români şi bulgari.
***

Toate se schimbă însă din 20 iulie pentru că românii au dreptul de a lucra fără permise de muncă în Irlanda. Măsura a venit la 5 ani după ce România a intrat în Uniunea Europeană şi cu 17 luni înainte de termenul la care Irlanda anunțase că va ridica acest permis de muncă: 1 ianuarie 2014. 
Libera circulație pe piaţa muncii este un drept fundamental care permite cetățenilor unei ţări a Uniunii Europene să poată lucra fără restricții într-o altă ţară membră a aceleiaşi Uniuni, cu practic aceleași drepturi ca şi cetăţenii ţării gazdă. Potrivit legislației comunitare este posibilă restricţionarea liberei circulații pe piața muncii pentru cetăţenii din statele nou intrate în Uniune, respectiv România şi Bulgaria. Însă restricţiile pot fi aplicate doar pe o perioadă de 7 ani de la aderarea celor două ţări. Cum România a aderat în 2007, toate restricțiile ar trebui teoretic ridicate cel mai târziu la 1 ianuarie 2014. 
Urmare a demersurilor intense făcute de către Ambasada României, Irlanda a luat decizia de a ridica restricțiile pentru piața muncii pentru români şi bulgari de vineri, 20 iulie, ceea ce înseamnă că românii nu vor mai avea nevoie de un permis de muncă pentru a lucra legal în Irlanda. 
Cea mai recentă șansă de ridicare a acestor restricții a avut loc în 31 decembrie 2011, când ţările care încă menţin limitările au trebuit să notifice Comisia Europeană în privința luării unei decizii. Iniţial Irlanda anunţase că intenţionează să mențină măsura restricţionării dreptului la muncă a românilor până în decembrie 2013. 
La începutul acestui an recensământul desfășurat în Irlanda a arătat că cetăţenii români care locuiesc legal în această ţară sunt aproape de 18.000. De fapt românii sunt cei care

au venit în numărul cel mai mare în Irlanda în intervalul 2006-2011. Rezultatele sondajului arată o creștere de 110% în cazul românilor, în timp ce pe treapta următoare, numărul indienilor a crescut în același interval cu 91%, iar al polonezilor cu 83%. 

Ţările Uniunii Europene care aplică în continuare restricții românilor pe piaţa muncii, la cinci ani de la aderarea la Uniune, sunt: Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie şi

Olanda. 

Spania, care alături de Portugalia, Ungaria şi Grecia, renunțase la aplicarea restricţiilor începând cu 1 ianuarie 2009, a decis reintroducerea acestora în 2011, motivând rațiuni economice legate de rata de șomaj la nivel național de aproximativ 20%. Până în prezent, Marea Britanie şi Olanda au anunțat prelungirea restricțiilor până la sfârșitul lui 2013.

Articol apărut în ziarul românilor din Irlanda, Actualitatea irl.

***

Acum desigur există părți bune şi părți rele ale acestei știri. Partea rea ar fi că şi mai mulți români vor veni să muncească în Irlanda. Însă exemplul țărilor care deja şi-au liberalizat piața muncii este unul destul de bun. Şi Irlanda ca şi alte țări europene, este în criză. Locurile de muncă sunt puține, deci teoretic nu se poate susține o invazie românească. Ba mai mult în ziarele din Irlanda am găsit că românii sunt din ce în ce mai puţin interesați să vină în Irlanda. Vârful migrației ar fi avut loc în 2003, când peste 3.500 de permise de muncă au fost solicitate pentru români. Apoi cifra a scăzut până în 2005, a crescut puțin odată cu aderarea la UE în 2007, iar de atunci a scăzut constant astfel că în 2011 au fost doar 500 de cereri din care au fost acceptate 350.

Desigur cei care locuiesc deja aici vor fi tentați să îşi aducă rudele şi prietenii care nu au locuri de muncă în România, dar Guvernul de la Dublin spune că a analizat situația asta şi că numărul românilor care ar putea veni, nu ar fi mai mare decât necesarul pe piața forței de muncă. Oamenii şi-au făcut nişte calcule şi spun ei că e oportun momentul, cine suntem noi să ne împotrivim?

Eu una nu pot fi decât bucuroasă. Pentru mine această știre înseamnă că pot accesa locuri de muncă apropiate de pregătirea mea. Înseamnă că românii vor fi mai deschiși şi se vor implica mai mult în acțiunile în care sunt implicată la Actualitatea. Înseamnă că şi chiar dacă vor veni mai mulți români în Dublin, vor veni cei cu o anumită pregătire, cei care până acum puteau găsi locuri de muncă mai greu. Înseamnă că, comunitatea românească din Irlanda se va extinde, ceea ce nu poate fi decât un lucru bun. 

Raluca