Blue cross este un serviciu care vine în ajutorul proprietarilor de animale de companie care nu au foarte mulţi bani. Cumva îi ajută să nu îşi neglijeze animalul chiar dacă au rămas fără serviciu sau nu îşi mai permit să plătească asigurarea câinelui. Şi cum în Irlanda prețurile la cabinetele veterinare sunt de la nesimțite în sus, la blue cross ajunge toată lumea. Vecinele mele din Marino urmăreau pe site când venea Clinica Mobilă Blue Cross în cartier.
Blue Cross este o ogranizaţie caritabilă, ce funcţionează în mare pe bază de donaţii. A fost înființată în 1945, iar prima Clinică Mobilă a apărut pe străzile Dublinului în 1953. În prezent există 10 astfel de clinici mobile, unde sunt tratate în medie 20 de mii de animale pe an, din care 85 la sută sunt câini.
Teoretic dacă ai un animal de companie, în Irlanda, îl asiguri, întocmai ca pe oameni şi plătești lunar o sumă de bani. În contul acelei sume vaccinurile sau tratamentele pentru eventualele boli sunt plătite de asigurare. Când am adus-o noi pe Dea în Irlanda, avea deja 8 ani. Asigurările nu se mai fac câinilor peste această vârstă. Că aş fi fost de acord să plătesc lunar, iar când are nevoie de veterinar, doar să dau numărul asigurării. Mai ales că noi nu suntem din aia de stăm toată ziua la veterinar. Nu s-a putut, ne-am asumat partea asta de civilizație şi plătim de câte ori mergem la veterinar. Nimic, chiar şi un uitat în urechi şi ascultat inima, nimic nu e sub 42 de euro. Asta e consultația, care e obligatorie. Pe lângă asta, cum noi acum i-am făcut Deei vaccinurile anuale, ar fi trebuit să scoatem din buzunar încă 200 de euro. Şi i-am fi scos bucuroși, că pentru Dea nimic nu e prea mult, doar că ieri am văzut Clinica Mobilă Blue Cross în cartier.
Veneam de la cumpărături şi printre copaci, în viteza maşinii am zărit-o. Am ajuns acasă, am luat-o pe Dea şi ne-am așezat la coadă, mai mult amuzați pentru că nu ştiam oricum ce să cerem să îi facă. Mai mult ca experiență, stăteam şi ne așteptam rândul.
Am intrat în vorbă cu oamenii, i-am întrebat de ce sunt acolo, unii că aveau infecții la ochi, iar alții pentru vaccin. Atunci mi-a venit ideea. Şi Dea trebuia vaccinată, deci asta cerem. A durat așteptarea vreo jumătate de oră, dar lumea era răbdătoare, mai ales că eram printre iubitori de animale, care mai toţi o admirau pe Dea.
Cât am așteptat ni s-au dat să completăm nişte formulare cu ce am vrea să îi facem câinelui. Am înțeles că toţi sunt consultați şi se pot face vaccinuri sau chiar prescrie medicamente.
Cățeii albi erau puiandri şi aveau infecții la ochi.
Femela m-a mirosit că am napolitane în geantă şi numai pe lângă mine stătea
Clinica Mobilă e asemenea unei clinici normale, are sală de așteptare şi o sală de consultații. Există şi o masă pe care probabil sunt urcați câinii de talie mică. Înăuntru erau vreo 5 persoane, deşi doar o singură persoană a consultat-o. Ceilalți am înțeles de pe site că sunt voluntari, de fapt totul se face pe bază de voluntariat, iar costurile sunt de fapt donații. Pentru vaccinuri sunt costuri fixe, iar pentru Dea vaccinul anual a fost doar 25, de la 200 cât am fi plătit în altă parte. 25 de euro.
Dea a fost consultată, ne-au felicitat că e sănătoasă pentru vârsta ei, ne-au liniștit că bubițele ce îi tot apar pe piele sunt normale pentru câinii bătrâni, ne-au făcut vaccinul, ne-au pus timbrele pe carnetul de sănătate şi aia a fost.
În clinica mobilă nu se fac vaccinuri anti-rabice. Nu am înțeles de ce aici sunt diferite de vaccinurile anuale (probabil pentru că la ei câinii nu au avut rabie niciodată şi dacă nu intenționezi să scoți animalul din țară nu e nici un pericol). Aşa că am fost îndrumați spre o clinică, ce funcționează pe aceeaşi bază (voluntariat-donații) şi unde i se poate face şi rabicul.
Experienţa în sine a fost una bună, nu mi s-a părut nici o clipă că fiind pe bază de voluntariat serviciile sunt mai proaste calitativ. Ba din contră, nu a trebuit să mă cert cu veterinarul că îi face vaccinul într-o parte cumva pe burtă, că așa a învățat el la facultate, când Deea mea a fost vaccinată în ceafă de când o am. Doctorița mi s-a părut că știe ce spune, că a consultat-o cum trebuie, că a tratat-o cum ar fi tratat-o la orice cabinet veterinar, unde pentru aceeaşi treabă am fi plătit 250 de euro şi nu doar 25.
Pentru cei care sunt interesați, Clinica Mobilă Blue Cross se află în fiecare zi în altă zonă din Dublin, între 7 şi 8 seara, zonele le găsiţi aici, iar dacă sunteţi interesaţi ce e aia blue cross, puteţi să navigaţi pe acelaşi site.
Pentru că venim în septembrie în România o vom duce pe Dea şi la vaccinul anti-rabic, la clinica fixă Blue Cross şi vă povestesc şi de acolo cum a fost.
Raluca
P.S. Cât stăteam la coadă şi îi tot făceam poze Deei, o doamnă în vârstă a zis că e Victoria Beckham, e şi frumoasă şi fotografiată :) I-am explicat de blog, de prietenii din România care nu ştiu ce e aia Blue Cross şi i s-a părut foarte interesant. Mi s-a părut o intervenție de bun simț, în România ar fi strigat un meltean la noi indignat de ce ne pozăm câinele.
No comments:
Post a Comment