Presiunea de a face copii

Măi fraților cred că suntem doar nemuri proaste şi nimic mai mult. Nici bine nu s-a uscat cerneala pe certificatul de căsătorie civilă (nunta va fi la anul) că deja lumea mă întreba dacă nu cumva am un copil sau ce ne-a determinat să facem pasul? Am explicat liniștită tuturor că totuși suntem de 17 ani împreună, am un inel de logodnă de un an şi că anul acesta ar fi trebuit să fie şi nunta da mutarea al Dublin şi lipsa chefului meu de a organiza o nuntă de la distanţă au făcut ca nunta să fie la anu... treburi cât se poate de pragmatice şi logice zic eu. Acum nu mai am 20 de ani să ascund la o adică o sarcină, că vezi Doamne numai cu acte... mi s-a rupt totdeauna de ce au crezut alții şi nu cred că am început să îmi pese chiar acum.
Bun, am depășit momentul, acum a venit altul: de câte ori zic că îmi e poftă de ceva, gata sunt gravidă, de câte ori anunț că am o veste bună, gata sunt gravidă, de câte ori mă doare spatele sau orice altceva, gata sunt gravidă. Aproape că ajungi să spui că eşti gravidă, deşi nu eşti doar, doar s-ar potoli lumea.
Dragilor NU sunt gravidă, iar dacă voi fi va fi o chestiune privată, iar toţi cei apropiați vor fi anunțați frumos, prin viu grai şi nu pe facebook sau blog. Mi se pare omenește şi politicos să fie aşa.
Însă ce mă revoltă pe mine nu e treaba cu anunțul ci presiunea de care mi s-au plâns multe cupluri abia căsătorite: când apare copilul?
Ce e deranjant e că întrebarea, cu mici excepții, vine de la oameni care nu ne sunt rude sau prieteni, toţi cei care au auzit de cununia noastră au putut jura că acesta a fost motivul :)
Fraților cu mâna pe inimă vă spun, un copil nu e o joacă, nu e o obligație, nu îl faci că vrea lumea, că aşa se face, îl faci că eşti pregătită, că îţi dorești, că simți că un copil ţi-ar împlini viața ... nu ştiu, da oricum un motiv care să vină din tine, din cadrul cuplului, dacă vreţi, şi în nici un caz din afară, că aşa cere lumea.
Sunt curioasă  când copilul va veni cei care întreabă acum de copil mă vor ajuta cu măcar o noapte de somn, când va urla din toţi rărunchii că îi ies dinții sau că are colici sau mai ştiu eu ce au copii mici? Cei care întreabă acum vor sta cu copilul cât eu mă voi duce la serviciu? Sau mai pragmatic, cei care întreabă acum, vor sări cu bani de cele mai la modă jucării şi hăinuțe?
Cred că răspunsul e parțial NU. Nu pentru că sunt oameni răi şi nu m-ar ajuta, ci pentru că suntem departe. Aşa că dragilor, vă iubesc şi vă prețuiesc, da pe bune când va veni timpul vă voi anunța şi promit să nu vă cer nimic în schimb.
Raluca