Primul Moş Crăciun este unul dulce şi bun

Recunosc că nu mai cred în Moş Crăciun (în sensul unui bătrânel cu barbă albă şi haine roșii sau verzi care aduce cadouri) de ceva vreme, dar mă bucur ca un copil de micile minuni ce au loc în această perioadă. Ca de exemplu cele care au devenit tradiție, micile scrisori de la Eliza. Anul acesta eu nici nu am apucat să trimit scrisorile de Crăciun, că am şi primit-o pe prima. Şi ce e cel mai tare e că e însoțită de ceva dulce şi bun, dulcele meu preferat :)
Cred că trebuie să fie o premieră, dar o anunț pe Eliza şi pe această cale, că a ajuns în stare bună, nu s-a rupt, nu s-a întărit şi e super bună.
Felicitarea e şi ea bestială, am mirosit-o şi mirosea a acasă, a prieteni şi a tot ce îmi e dor în această perioadă, poate mai mult ca altcândva.
E primul cadou de Crăciun şi nu cred că va apuca Crăciunul, dar felicitarea a ajuns deja pe raftul de Crăciun (raftul pentru că nu am decorat încă toată casa, ci doar am înșirat pe un raft decorațiunile pe care mi le-am cumpărat anul acesta) şi ştiu sigur că șirul cadourilor va continua şi mâine şi în toate zilele astea.
Abia aștept sa deschid cutia cu maimuțe, să decorez casa şi să montez bradul.
La mine a venit primul Moş Crăciun. Vă doresc să ajungă şi la voi la fel de dulce şi de bun!!!
Raluca