Tradiţii de Crăciun

Trăim într-o vreme tare nebună, când ce era sfânt pentru părinții noştri sau pentru strămoșii noştri acum e luat în derâdere. Suntem prea mari pentru a mai merge cu colindul. Suntem prea deștepți pentru o urătură tradițională.  Mai ştiţi voi ce e ăla buhai?
Eu mi-am petrecut copilăria în comunism. Ştiu de Moş Gerilă şi încă mai cred că portocalele apar doar de Crăciun. Poate nu eram lăsaţi să ne mai accesăm tradițiile, dar ştiu sigur că fiecare casă, fiecare familie şi-a creat mica ei tradiţie. Astfel, de pe facebook, (că doar de unde altundeva?) am aflat că cei mai mulţi îşi împodobesc bradul pe 24 decembrie, de Ajun. Tot atunci vine şi Moş Crăciun. La români nu am văzut ca la americani, de exemplu, să deschidă cadourile de la Moş Crăciun pe 25 decembrie, dar nici să îi lase moșului lapte şi prăjituri.
Tradiţiile româneşti mă atrag, numai că totdeauna am spus că sunt prea mică, apoi prea mare să merg cu colindul sau cu steaua. Spre rușinea mea nu am mers niciodată cu colindul ca prietenii mei. Nu ştiu acum, dar când eram eu mică veneau colindători aproape toată seara de Ajun. Cu Steaua sau cu Pluguşorul nici nu mai zic.
Acasă am o carte în care sunt descrise în amănunt toate aceste obiceiuri şi tradiţii, numai că e acasă, aşa că am să încerc, cu ajutorul Domnului Google să vă descriu câteva obiceiuri românești autentice. Mai ales noi românii din străinătate suntem atraşi de tot ce nu putem avea :)
Din păcate în orice carte veţi găsi că prima tradiţie e Ignatul :(. Eu nu mănânc porc oricum, dar cred că tradiţia asta s-a păstrat printre români, cu sfinţenie :).
Apoi vine Colindul, fără miştouri de genul Hruşcă e tatăl colindelor, omul cu ler (chiar ce e aia ler?), românii au colinde foarte frumoase, însă extrem de triste. Cei care merg cu colindul se presupune că vestesc Naşterea Domnului, aşadar colindele sunt mai mult religioase în România şi mai puţin pe bază de clopoței şi brazi şi Moş Crăciun.
Undeva tot de Crăciun este tradiționala Împodobire a bradului. Nu zâmbiţi că cică e chiar tradițională.  La început brazii erau împodobiţi cu fructe şi dulciuri, în România obiceiul acesta a apărut în secoul XIX, deci destul de recent, aş spune eu.
Tot de Crăciun se merge cu Capra. În vechime cei care mergeau cu Capra le urau celor vizitaţi ca anul care vine să fie unul bun în ceea ce priveşte animalele.
Şi tot de Crăciun se merge cu Steaua. E un obicei cu tentă religioasă, e legat de steaua care a vestit Nașterea Domnului celor Trei Magi de la Răsărit.
Aproape de Revelion se merge cu Pluguşorul. Nu cred că e poezie mai cunoscută decât Pluguşorul acesta. În general e o urătură de an nou bun, de recolte bogate.
Că tot vorbirăm de Urătură, în Moldova sau poate doar în Iaşi, Pluguşorul e Urătura. "Mergi cu uratul?" trebuie să vă sune cunoscută întrebarea asta :)
Ultimul, dar nu cel din urmă, obicei este Sorcova. Dacă gazdelor li s-a urat să le fie recoltele bogate şi animalele sănătoase, Sorcova urează sănătate, bogăţie şi prosperitate.
Acestea sunt obiceiuri românești din perioada Crăciunului pe care le moștenim de la moși strămoși şi care mi-ar plăcea să nu se piardă. 
Legat de poza care ilustrează acest articol, tot pe facebook e o vânzoleală acum, o competiție dacă vreţi între cei care împodobesc brazi de plastic şi ceilalți cu brazi naturali (chiar voi aţi împodobit bradul? vecinii mei au brad de aproape o săptămână şi am văzut că nu sunt singurii). Eu mi-am expus părerile, dar  mi se pare că e dreptul fiecăruia să aleagă. Nu ştiu de ce în ultima vreme în România nu se mai acceptă opinia celuilalt. Se ajunge până la jigniri între cele două tabere, fiecare fiind convins că are dreptate şi trebuie să îl convertească pe celălalt. Sper ca măcar perioada sărbătorilor să îi mai îmbuneze pe români.
Aşadar dragilor vă urez de pe acum un Week-end liniştit alături de cei dragi!!!
Raluca