Spun DA avortului

Later edit: articolul a fost scris la începutul lunii noiembrie, însă pentru că am decis ca în decembrie pe blog să apară doar postări despre Crăciun, am amânat publicarea articolului până în ianuarie, adică acum :)
Irlanda este singura țară din Europa în care avortul nu este legal. S-a încercat legalizarea lui în repetate rânduri însă un articol din constituție care prevede că fătul nenăscut are drept la viață îi încurcă pe cei care vor schimbarea legislației. Am înțeles că au fost trei referendumuri pe această temă şi de fiecare dată irlandezii au spus NU avortului.
Nici nu e de mirare că în Dublin vezi copile la 14-15 ani cu copii după ele sau că femeile la 30 de ani cu deja 4 copii arată ca unele la 50. Mă întreb cine plătește, cine întreține acei copii??? dar asta e deja altă discuție. La fel şi cea referitoare la educația sexuală a copiilor, pentru că mă scuzați da la 13-14 ani ești copil, oricât de mult ar fi evoluat rasa asta umană. În Irlanda cazurile în care o fată de 14 ani face un copil nu sunt de dat la TV, le vezi pe stradă, de ţi se pare uneori că le poartă de grijă frățiorilor mai mici. Nu mai sunt ştiri de mult. Mi se pare normal ca dacă ai o lege precum cea cu avortul atunci implementezi educația sexuală de la vârste mai fragede, le acorzi ajutoare sau alocații de prezervative. Soluția nu e să ai ajutoare sociale pe viață sau alocații pentru copii ce îndeamnă la cât mai mulţi.
Un prieten chiar propunea ca după al doilea copil să plătești tu statul. Şi mi se pare cumva normal, că trei copii consumă resurse. Şi uite aşa dăm într-un alt subiect preferat al prietenilor mei din Dublin, pe care nu îl voi aborda, resursele pe terminate ale planetei :)
Ca totuși să poată avorta femeile din Irlanda fie trec granița în Irlanda de Nord, fie am auzit că ar exista nişte vapoare în apele internaționale unde se face această procedură. Mie toate aceste povești mi se par de secol XVIII şi nu de secol XXI.
Problema legalizării avorturilor a reapărut în atenția presei de la Dublin şi de pe întreaga insulă, după ce o femeie tânără a murit de septicemie, din cauză că medicii au refuzat să îi facă avort. Sunt o mulțime de articole pe această temă în presa din Irlanda şi nu numai, eu îl citez aici pe cel mai recent, adică acesta, în care se spune că autoritățile din Irlanda sunt presate cumva de cele europene să îşi regleze legislația referitoare la avort.
Pentru că printre prietenii mei din Irlanda discuția despre avort este pro şi contra şi pentru că evident eu nu mai sunt acolo să mă contrez cu ei, am decis să îmi public părerea pe blog. Iar părerea mea e simplă: dreptul la avort este un drept asemeni oricărui alt drept. Din această perspectivă privită situația, lăsând la o parte sentimentalisme de genul Dumnezeu a dat o viaţă, el să o ia, mi se pare că interzicerea avortului le privează pe femei de un drept, de o alegere. De asta tot Dumnezeu a dat o trebușoară ce se cheamă "liber arbitru". E fix alegerea ta, ființă umană, dacă vrei să aduci pe lume o altă ființă umană sau nu. Sau dacă vrei să o aduci pe lume atunci sau mai târziu.
Strict din acest punct de vedere (singurul pe care îl am) privită situația dacă de exemplu vi s-ar interzice dreptul la liberă circulație aţi privi detașați problema şi aţi rămâne în România? Sau dreptul la proprietare sau orice alt drept la care vă puteţi gândi??? Le găsiţi pe toate aici.
Desigur că şi fătul are drept la viață, dar după cele 9 luni de sarcină, până atunci mi se pare că ar trebui respectate drepturile femeii, iar cazuri în care femeia moare că fătul are drepturi mă scuzați da stârnește asta în mine o revoltă de nu vă imaginați.
Ca şi în cazul copiilor lăsați acasă de românii plecați la muncă în străinătate, vorbim vorbe pentru că nu suntem implicați direct în problemă. Cu toții suntem părerologi şi asta cu datul cu opinia ne iese cel mai bine. La fel şi eu.
Raluca