săptămânile astea pentru mine sunt niţel mai pline pentru că m-a apucat să învăț franceza, într-un mod organizat şi mai ales intensiv. Aşa se face că în fiecare zi de la 17 la 21 eu cică mănânc franceză pe pâine. Sincer dacă mă întrebați pe mine deocamdată îmi face mai mult rău decât bine pentru că eu nu am învăţat franceză nici o oră în viața mea, ba chiar pot spune că nu îmi place franceza, dar pentru că sunt româncă înţeleg franceza şi chiar mai şi rup vreo două cuvinte.
Unii ar spune că am creierul setat pe limbi străine şi le prind din zbor, alții ar spune că de vină e originea latină a celor două limbi şi că eu de fapt nu am nici un merit. Şi eu merg tot pe a doua variantă...
Aşa că intuitiv mie îmi ieșea o franceză cât de cât corectă. Acum că m-au luat cu reguli sunt total dată peste cap şi încerc să gândesc gramatical totul şi nu îmi mai iese nimic. Toată lumea din jurul meu zice că e mai bine sau că tot răul spre bine. Sper şi eu să fie aşa.
În fine. Din cauza (cu accent pe din cauza) francezei nu mai am timp de nimic. Bine e şi foarte cald şi o țin dintr-o insolație în alta, da chiar şi aşa nu mai am timp de nimic, iar blogul a căzut în jumătatea de oră în care mi se usucă cât de cât părul ca să pot pleca.
Ea este Dea pe care o doare undeva de cărțile mele de franceză. Aşa cum spuneam şi pe facebook, ea de fapt s-a așezat pe ele, dar abia după ce le-am tras de sub ea mi-a dat prin cap să le fac o poză...
Dacă sunteţi la curent cu pagina de facebook a acestui blog deja ştiţi poza. Chiar vă rog ca în această perioadă să staţi cu ochii pe facebook pentru că acolo pare mai uşor de conversat. Pe blog trebuie să fiu creativă şi nu pot pe cronometru.
Tot acolo veţi găsi o poză cu un câmp cu flori. L-am găsit în week-end şi sper să nu îl taie ăştia până sâmbătă să merg să mai fac câteva poze.
Şi că tot am vorbit de flori, se pare că în grădină am un trandafir. Ţin şi pe această cale să îi mulțumesc prietenului meu Viorele, care venit din Dublin nu a avut altceva mai bun de făcut decât să aibă grijă de grădina mea. Ca să vedeţi ce gazdă bună sunt eu... Şi rodul muncii lui sunt aceşti trandafiri pe care i-a atârnat pe perete şi cărora astă iarnă nu le dădeam nici o șansă, ba chiar cineva mă sfătuia să îi tai...
Asta e deocamdată. Sper să revin cât de curând şi să vă şi salut în franceză :)
Raluca
2 comments:
Spor la invatat franceza! Te-ai inscris la un curs?
Nici mie nu mi-a placut vreodata franceza si probabil tocmai de aceea tot peste ea am dat :)). Ma tot chinui de 2 ani s-o invat. Foarte faina poza cu Dea :))!
Multumesc mult. Sper sa am spor, deja profesoara spune ca poate imi trebuie un nivel mai mare, da la scris sunt varza si cica tre sa stii toate inteles, scris, citit la acelasi nivel...
M-am inscris la un curs intensiv de 4 saptamani. Ca in Luxembourg sunt cursuri da tin cat un an scolar de doua ori pe saptamana. Nu imi place sa ma intaind atat. Asa eu fac 4 saptamani de luni pana vineri cate 4 ore pe zi. Sper sa se prinda ceva, ca eu cred ca nu o invat ca nu imi place :(
Post a Comment