nu ştiu cum să vă povestesc mai repede şi să mă bucur mai tare că aici a venit căldura. A trebuit să vină 1 iunie şi teoretic vara, ca aici să vină primăvara şi eu să realizez exact de ce ne-am luat noi casă cu curte. Pe bune că în zilele ploioase de acum o lună sau în zilele de iarnă când sufla vântul prin holurile neîncălzite (nu o luați dramatic că nu am murit chiar de frig), nu mai ştiam ce m-a atras la casa asta şi mi se părea că fiecare factură e un pumn în faţă şi în decizia mea de a lua o casă şi nu un apartament.
La ce ne-o fi trebuit mă gândeam? Nu avem nici un beneficiu, doar facturi. Ce m-o fi atras la casa asta? ziceam acum vreo două zile printre dinți când trebuia să ne cumpărăm maşină de tuns iarba. Casa costă mult, grădina costă mult, plouă şi nu o putem folosi, balansoar mi-am luat degeaba... Văicăreli, pe bune.
Ne-am luat casă cu curte ca eu să zac în curte, ca noi să ne bem cafeaua dimineaţa în curte, ca seara să stăm pe balansoar şi să vorbim ce am făcut peste zi, ca Dea să zburde prin iarba de jumătate de metru, ca rufele să se usuce în soare şi nu pe calorifer. De aia ne-am luat casă. Şi parcă de când a dat soarele parca e mai primitoare şi nu posomorâtă. Parcă şi casa se bucură. Centrala pornește de două ori pe zi şi nu la fiecare sfert de oră. Draperiile termice sunt trase toată ziua şi intră soare prin ferestre...
Acum nu înțelegeți greșit. Sunt tot Raluca, cea care fuge de soare şi căldură şi transpirație, cea care bănuiește că e alergică cumva la soare sau nu îşi explică de ce face insolații şi dacă stă 10 minute în soare.
Da nu trebuie să stau în soare, chiar şi Dea după 5 minute intră în casă, unde stau la tricou, unde e cald, lumină şi frumos.
Azi dimineață când încă nu era foarte cald am ieşit în curte, ne-am jucat şi am făcut poze. Să vedeţi şi voi ce curte faină am.
Ea este curtea acum vreo trei zile. Azi deja iarba e mult mai mare şi au răsărit floricele.
Totdeauna mi-am dorit o grădină cu liliac şi maci, mulţi maci. Liliac am, dacă şi ăsta se transformă în mac voi fi în al nouălea cer, nici nu voi mai tunde grădina până la toamnă.
Nişte flori galbene
De liliacul mov nu m-am putut bucura pentru că a plouat. Nici nu a mirosit, mi-a adus Alin trei crenguțe şi doar de alea m-am bucurat. În schimb cel alb e chiar fain. Are un miros aşa de discret... Şi eu nici nu ştiam că există...
Am liliac, e posibil şi maci, dar dacă am şi căpşune sau fragi pe bune dacă ne mai mutăm vreodată de aici :D
Nu mă satur de mirosit şi fotografiat liliacul alb
Ne-a înflorit până şi grătarul
Stăpâna curţii
Un pic de îngâmfare nu strică nimănui.
Raluca
No comments:
Post a Comment