Belgia - Bruxelles - Manneken Pis - Pişărcosul

Peste tot scrie că e un adevărat noroc să ajungi în Bruxelles şi Pişărcosul să fie îmbrăcat. Pe bune că nu mi s-a părut noroc, când după ce am vizitat centrul, ne-am întors din drum pentru că uitasem de Pişărcos (da ştiu e o prostie, da l-au făcut simbolul oraşului? are el peste 800 de costume? trebuie vizitat), l-am căutat pe străzi cu harta în mână şi mai să îl ratăm pentru că îl camuflaseră.
Pe bune, unde e norocul? M-am consolat că ziua în care am ajuns în Bruxelles deşi se anunța a fi una plină de nervi a fost de fapt una chiar foarte faină. Dacă ăsta nu o fi noroc atunci pe bune că forțez definiția cuvântului.
Acum să vă mai spun că şi dacă îl găseam în fundul gol, Pişărcosul nu e decât o copie a originalului care se află la Muzeul Bruxelles-ului?
Pişărcosul sau Manneken Pis este o statuie a unui copil care urinează într-o fântână. Mie una statuia mi se pare extrem de banală, ba chiar cred că am mai văzut-o într-o formă sau alta în multe fântâni, unele chiar şi din România. Prima statuie/fântână a fost așezată în 1619, dar pentru că a fost furată de câteva ori s-a decis înlocuirea ei cu o copie, în 1965.
Probabil, ca şi mine, vă întrebați de ce Pişărcosul e simbolul Bruxelles-ului? Ei bine wiki zice că există mai multe legende, dar că în secolul 14 Bruxelles-ul era asediat de invadatori (care invadatori, nu spune), dar rezista. Invadatorii au ticluit un plan să pună explozivi în zidurile oraşului. Un băiețel le-a auzit planurile şi a urinat pe fitilul explozivului salvând astfel orașul...
Altă legendă spune că un negustor a venit în vizită în Bruxelles cu întreaga familie, inclusiv cu băiatul lui mic (cât de mic?). Acesta s-a pierdut, iar negustorul a pornit în căutarea lui şi l-a găsit urinând pe un copac, într-o grădină (de la cine o fi învăţat?). Ca mulțumire negustorul a construit fântâna.
Altă legendă, asemănătoare cumva, spune că o femeie aflată la cumpărături prin centrul Bruxelles-ului şi-a pierdut băiețelul. Cuprinsă de panică ea a alertat tot orașul care în frunte cu primarul a pornit în căutarea copilului. L-au găsit urinând într-un colţ (prost obicei).


Şi ultima legendă, un băiețel dormea într-o casă. Aceasta a fost cuprinsă de un incendiu, iar băiețelul şi-a croit drum printre flăcări urinând.
Dacă aveți curiozități din acestea căutaţi pe google că veţi găsi toate aceste legende.
Pişărcosul original îl găsiţi la Muzeul Bruxelles-ului. Copia, îmbrăcată sau nu, după cum vi-i norocul o găsiţi la intersecția Rue de l'Etuve cu Rue des Grands Carmes, iar copii mai mici sau mai mari, mai colorate sau mai simple, chocolate, vederi, magneți şi orice v-aţi dori găsiţi în toată Belgia. E plină Belgia asta de Pişărcoşi.
Un alt suvenir căutat în Belgia este dantela, dar oricând puteţi cumpăra un astfel de tablouaş şi aţi împușcat doi iepuri :)
Cam asta e cu Manneken Pis.
Raluca