Am locuit mare parte din viața mea la Iaşi. Nu are sens să îl laud, mai ales că l-am tot lăudat pe aici, dar Iaşul este un oraş aparte. Destul de cosmopolit, dar nu cât să îşi piardă esența. Valurile de studenți ce îl umplu până la refuz în fiecare an se adaugă peste ceea ce există deja şi îi schimbă în bine valoarea. Destul de actual, dar nu cât să îşi piardă rădăcinile. Destul de tânăr, dar nu cât să îşi uite elitele.
Aşa e Iaşul, numai că nu ştiu din ce cauză şi nu are sens să mă apuc eu să scormonesc, de-a lungul ultimilor 20, 20 şi ceva de ani, Iaşul a fost dat la o parte. A fost uitat sau poate intenționat uitat. Un oraş cultural şi atât. Un oraş universitar şi atât. Un oraş frumos şi atât.
Aşa se face că în perioada adolescenței şi studenției mele evenimentele majore din Iaşi le numărai pe degetele de la o mână. Era Târgul Meșterilor Populari, Cucuteni 5000 de prin iunie-iulie şi erau Sărbătorile Iaşului din octombrie în același timp cu Sfânta Paraschiva.
Nu înţelegeţi greșit. Nu sufeream de pe urma lipsei evenimentelor, nu sufeream pentru că nu ştiam fix cum e. Abia când am ajuns în Bucureşti unde lunar, dacă nu săptămânal e un târg la Muzeul Satului sau un concert în Piaţa Constituției, unde mai pui că nu te încurci în Bucureşti cu Holograf, Compact sau Iris (triada ce dădea pe spate studentele în Iaşi), nu în Bucureşti vin Bon Jovi, Madonna, Metallica.
Şi apoi parcă şi cele două evenimente majore din Iaşi erau mai mult pentru turişti, cel puţin Sărbătorile Iaşului...nu ştiu vreun ieșean să stea la codă să atingă racla Sfintei fix de ziua ei, când orice ieșean şi orice român şi orice om până la urmă, poate atinge racla oricând la Mitropolie. Ieșenii căscau gura la tarabe, mai încercau un tulburel pe la vreun cort...din astea.
La Cucuteni mergeam în fiecare an, da până la urmă câte oale poate cumpăra un om într-o viaţă? Se mai spărgeau, le mai înlocuiai, mai cumpărai şi prietenilor şi rudelor din străinătate, dar cât poţi cumpăra?
Aşa că numărul de spectatori record la vreun concert sau numărul de vizitatori record la Târgul de carte ce apăruse într-o perioadă la Universitate, nu erau ceva anormal. Ieșenii erau avizi de evenimente, aşa că orice foc de artificii, orice sărbătoare, orice îngrămădeală de tarabe, orice concert trebuiau punctate.
Aşa am crescut eu şi chiar şi acum lucrurile nu s-au schimbat major. Da există mai multe momente cheie în an în viața ieșeană, dar în mare viața se întinde tot între Cucuteni şi Sf. Paraschiva. Mi-ar plăcea să fie altfel, dar poate Iaşul s-a păstrat cum s-a păstrat tocmai datorită acestui lucru.
Lăsând la o parte frustrările personale, dacă aveți ocazia să ajungeţi zilele astea la Iaşi nu veţi regreta. Cumpărați o punguță cu castane coapte, staţi pe o banca în faţa Palatului Culturii, vizitaţi şi Sfânta, dacă vă plac pelerinajele şi respirați adânc. E mirosul Iaşului toamna, pe care unii dintre noi am da orice să îl putem mirosi, dar nu putem.
Aşa cum spunea şi Buzdugan, de pe al cărui profil am furat poza ce ilustrează acest articol,
La Multi ani, Iaşul meu drag!!!
Raluca
2 comments:
Uite, spre rusinea si regretul meu, cat am stat in Romania nu am vizitat Iasul!
Sunt sigura ca este un oras special ce merita vizitat, cine stie, poate cand voi mai veni prin Romania sa petrec ceva zile si pe acolo, tare mi-ar placea!
Poza cu Iasul luminat de artificii e superba!
Stai linistita ca nici eu nu am vizitat toate orasele mari din Romania sau le-am vizitat, dar eram foarte mica si nu imi mai aduc aminte.
Cat despre Iasi, nu stiu cat e de turistic, dar eu acolo am crescut si imi place enorm de mult.
Post a Comment