Ca materiale eu am cumpărat aţă de croșetat roșie, mărgele albe şi colorate, lanț şi pamblică |
cei care sunt la curent cu pagina de facebook a acestui blog au aflat deja că eu mă chinui de vreo săptămână să îmi fac un colier folcloric. Nu greșesc deloc aici când spun că de o săptămână, pentru că fix acum o săptămână am cumpărat materialele şi m-am pus pe împletit. Mi-am dat seama că am cumpărat mai puţine mărgele şi m-am întors la magazin, mi-am dat seama că tutorialul e greşit sau l-am înţeles eu greşit şi am improvizat. Aşa se face că ideea de la care a pornit totul nu mai seamănă, da deloc cu ce mi-a ieşit mie.
Mai am ațe şi destule materiale cât să fac un altul, dar mă gândesc dacă merită? La H&M am văzut unul aproximativ la fel, o împletitură între mai multe lanțuri şi cu materiale diferite şi costa doar 12 euro. Nu ştiu din ce trăiesc cei care fac hand made, dar îi admir sincer. Bine eu nu am făcut colierul pentru vânzare, dar realizez şi eu acum cât de multă muncă implică un astfel de produs şi cât de puţin se poate cere ca şi preț.
Aşa arată ațele tăiate şi împletite. Se vede şi din această imagine că a ieşit prea lung. |
Deci întinzi ața pe un suport, când zici tu că e gata o legi la un capăt, întorci planșa sau suportul şi tai. Apoi împletești. Şi din poze se vede că şi cu toată strângerea materialului la împletire, colierul iese mai lung. Aşa că m-am pus iarăşi pe căutat. Am găsit site-ul original, adică ăsta, dar tot nu m-a lămurit. Aşa că am zis că poate dacă întind ațele pe suport îmi vine ideea şi descopăr cum îl fac mai mic, dar nu. În ciuda faptului că eu am întins aţele pe un suport mai mic, colierul, chiar şi după împletire a ieşit mare, atât de mare cât să îl înfășor destul de bine de două ori în jurul gâtului.
Nu semăna cu ce era în tutorial aşa că am trecut la improvizat. Îmi părea rău să arunc jumătate de colier, iar să fac două coliere în momentul ăla nu mi-a venit în minte. În schimb m-am gândit să tai în două împletitura şi să cos două împletituri între ele.
Încă o precizare. Dacă puteţi sau dacă aveți răbdare întindeți aţele pe suport de sus în jos şi nu unele peste altele. Eu pur şi simplu am înfășurat suportul cu aţă cum mi-a venit mai ușor. Numai că la împletire aţele s-au încurcat. Aşa că am apelat la pieptănul Deei (pe care nu l-am folosit niciodată până acum pentru că nu îi place să fie pieptănată cu pieptănul ci doar cu peria şi nu orice perie, un anumit tip de perie. Cei care au collie sau ştiu câte ceva despre această rasă ştiu că nu e tipul potrivit de pieptăne pentru ea.) şi am pieptănat aţele să nu se mai încurce. Dacă nu aveți vreun ajutor prin casă vă recomand să lipiți aţele de o masă aşa cum am făcut eu pentru că altfel se vor încurca.
Aşa cum v-am spus după împletire colierul ar fi ieşit prea lung. Aşa că l-am tăiat în două şi am cusut cele două părți una de alta. La final arăta ca în poza din dreapta. Apoi am ataşat lanţul. Cum colierul meu, chiar şi în două era mai mare decât ce vedeam eu în poze (sau gâtul meu e mai mic, deşi mă cam îndoiesc) am micșorat lanțul.
Încă o chestie aici. Va trebui să coaseți fiecare zală de colier. Am încercat să cos din când în când şi lanţul se învârtea ciudat pe colier, deşi ziceam eu că stă fix.
Practic la acest colier cred că am cusut cât nu am cusut toată viața mea. Apropo de cusut să nu întindeți toată ața pe suport pentru că veţi avea foarte mult de cusut. Sau uite o idee, puteţi face toate cusăturile cu o altă culoare de aţă. Sunt sigură că efectul va fi unul fain.
Când am terminat de cusut cele două bucăţi de împletitură între ele şi lanţul de una din ele a venit vremea mărgelelor. Inițial am vrut să mă țin cât mai aproape de modelul din tutorial, da socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de la magazinul de mărgele. În plus fiind dublu ca dimensiune colierul meu avea destul spațiu cât să fie decorat. Numai că am socotit greşit şi am cumpărat mai puţine mărgele. Le-am cusut pe colier şi mi-am dat seama că e cam gol. Am mers încă o dată la magazin, numai că nu la același magazin şi evident am găsit alt tip de mărgele. Apoi am zărit mărgele din lut de diferite culori şi nu am rezistat. Cumva colierul folcloric trebuia să aibă mărgele de lut. Am cumpărat albe, roșii, negre, verzi şi albastre.
Numai că acum aveam prea multe mărgele. Aşa că v-am rugat pe facebook să mă ajutați. Şi DA m-aţi ajutat şi vă mulţumesc din suflet. Cele mai multe voturi au fost pentru colierul colorat, adică decorat cu mărgele colorate. Şi deşi mie îmi plăcea mai mult cel cu alb nu m-am grăbit, (tot la sfatul bun de pe facebook) am lăsat colierul la pritocit vreo două zile. Între timp în cap mi se învârteau doar ştergare de tipul acesta. Am crescut cu astfel de ştergare în casă şi în plus mi se părea că modelul se potriveşte cu colierul meu şi cu tipul de mărgele pe care îl aveam. Aşa că am vrut să fac un fel de brăduți din o mărgică neagră şi două albe în formă de inimă. Nu a ieşit perfect şi nici nu cred că poate ieşi din prima ceva perfect din mâna unui om. Şi tocmai asta îi dă perfecțiune. Da poate reuşeam să cos motivul perfect aliniat cu mijlocul, da mie îmi place şi aşa. Şi la urma urmei eu îl voi purta, deci mie trebuie să îmi placă.
Acum vine partea nasoală, deşi aţi crede că să coși un astfel de colier e greu, ei bine să îţi faci poze singura e al naibii de greu. Nu am reușit şi nici nu am avut răbdare să îl rog pe Alin să mă pozeze. Şi mai mult ca sigur nici el nu ar fi avut răbdare să facă un shooting ca la carte, deci m-am lăsat pe mâna mea şi am făcut poze cu telefonul. Ştiu e urât şi au ieşit urâte, da pur şi simplu aparatul Nikon e prea greu ca să fac selfie (că tot e cel mai uzitat cuvânt în 2013).
Acest colier îl văd purtat la bluze cu decolteu, poate negre, poate roșii, poate colorate ca în tutorial. Eventual un decolteu pe pătrat ca în tutorial, dar după cum vedeţi din poză merge şi pe un tricou. Eu am folosit un tricou negru fără cine știe ce decolteu şi a mers.
Adică mie îmi place cum se așează. Şi în plus a trebuit să ies din casă în seara când am făcut pozele şi fiind gros ține şi de cald :D deşi sunt sigură că nu acesta este scopul lui.
Apoi am căutat de am înnebunit cămașa la care ziceam eu că se potriveşte. Nu am găsit-o aşa că am improvizat cu o cămașă de-a lui Alin, albă. Cum e cu guler tip tunică, colierul arată cam nasol pe deasupra gulerului, iar pe dedesubt nu se vede în totalitate.
Aşa că la o astfel de cămașă l-am transformat în brâu. Special i-am lăsat pamblica mai lungă să îl pot purta şi ca brâu. Din nou îmi cer scuze pentru calitatea pozelor. Sunt făcute cu telefonul într-o seară...
Dar m-am revanșat ieri când am prins o jumătate de oră de soare şi am scos colierul în curte. I-am făcut multe poze. L-am atârnat de gardul şi pomii vecinilor, l-am aruncat în iarbă, l-am suspendat de aţele de rufe... Numai că nu mi-au plăcut. Aceasta e cea mai reușită.
Şi evident nu putea să lipsească Dea din shootingul colierului. M-am gândit să îl prind ca zgardă, dar din păcate Dea năpârlește, iar pe colier se prinde părul şi praful ceva de speriat. Şi de depozitat probabil că îl voi depozita într-un sertar, deşi mi-ar plăcea să îl pun la vedere prin casă...
Acesta este colierul meu şi un alt fel de tutorial. Nu am făcut poze tuturor etapelor pentru că le vedeţi în tutorialul de pe net. Şi dacă vă uitați la tutorialul original poate vă daţi seama cum e făcut colierul fără a fi prea lung. Poate în tutorial se arată cum se obține doar o parte din cele trei necesare pentru o împletitură. Poate după ce se îndepărtează de pe panou se taie din nou aţele şi se repoziţionează în trei. Nu ştiu şi nici nu îmi dau seama. Poate mă ajutați voi.
Dacă v-a plăcut vă aştept cu un like pe facebook.com/Dichisuriro
Raluca
2 comments:
Foarte original si de efect! Sa-l porti cu placere!
Multumesc mult. Sper sa am unde sa il port :)
Post a Comment