Dragilor,ştiu tradiția conform căreia Crăciunul se petrece în familie, acasă printre cei dragi. Ce te faci totuşi dacă nu ai cum să ajungi acasă? Bine acum dacă privim strâmb şi vorbim drept, şi noi stăm într-o casă, deci am fi putut petrece Crăciunul în casă, dar cumva fără prieteni şi fără familie, doar în trei ni se părea niţel depresant. Aşa că încă de pe la mijlocul lui decembrie ne-am tot gândit unde să mergem?
Pentru că vedeţi voi, în zona asta de sărbători totul e închis. Da totul. Până şi restaurantele. Deci e un pic riscant să pleci undeva fix de Crăciun.
Am studiat problema şi la îndemnul cuiva am ales Strasbourgul. Am citit că e decorat frumos şi că sunt mai multe Târguri de Crăciun deschise în perioada aceea şi chiar dacă totul era închis un cârnat şi o ciocolată caldă să îţi potolească foamea găseai la târg.
Toate bune însă într-un Târg de Crăciun, fie el şi cel mai frumos din lume, nu poţi sta mai mult de 2 ore. Ce poţi face mai mult? Câte tarabe să vizitezi şi să fotografiezi? Câți cârnați să mănânci? Şi cât vin fiert sau ciocolată caldă să bei? Ziua are 24 de ore, hai 8,9 chiar 10 dormi, da restul?
De aceea scriu această postare, ca dacă cumva la anu sau peste mulţi ani vă aflaţi în aceeași dilemă să alegeți în cunoştinţă de cauză.
Strasbourgul e un oraş super şi poate fi pentru cei mai puţin pretențioși un oraş perfect pentru a petrece Crăciunul. Numai că în Strasbourg ca şi în alte oraşe trebuie să plecați cu un plan bine pus la punct.
Planul de a sta în hotel, la TV, cu un mic dejun şi o cină e prost. Da ştiu, oricine vrea să se odihnească după un an întreg, dar pentru mine, pentru noi asta nu e odihnă. Să stau o zi întreagă în pat la TV mi se pare chinul maximal. Nu doar că nu mă odihnesc, dar mor de draci că trece vremea pe lângă mine. Aşa stau doar dacă sunt răcită, gripată, mă dor oasele şi îmi lipsește cheful de viaţă. Dar dacă sunt sănătoasă ce scuză am?
Ştiu, poate am atins orgolii cu ultima frază, dar aşa sunt eu. Da par mai molcomă, mai lipsită de nevoia de mişcare, dar eu una nu lâncezesc niciodată.
Acestea fiind spuse, noi am plecat la Strasbourg fără nici un plan. Contrar obișnuinței mele. Nu ştiu sincer ce a fost în capul meu. Şi după prima noapte, după primul mic dejun pe care l-am luat pe la ora 12 într-un fast food chinezesc, nevoia unui plan se simțea mai ceva ca oricând.
Noroc că în holul hotelului am găsit un stand întreg cu pliante. De câte ori nu m-au salvat aceste pliante??? Noroc că aveam net şi că unele atracții aveau site-uri la zi inclusiv cu programul de sărbători.
Pe 25 am ajuns, am vizitat orașul, ne-am minunat, dar pe 26 decembrie? Pe 26 chinezi la mic dejun, căscat gura prin oraş, bifat un muzeu tare simpatic, mâncat într-un restaurant şi mai simpatic şi cam aia e. De pe 27 deja era altă poveste. Lumea revenea la normal. Despre toate vă voi povesti în postări aparte. Ce voiam eu să vă sfătuiesc cu această postare e:
1. Să vă informați şi să vă documentaţi dacă aveți ce să faceți într-un oraş de sărbători. În Luxemburg de exemplu mori în stradă, că nu doar că nu te vede nimeni, da nu ai ce face. Totul e închis.
2. Căutați un oraş viu, un oraş care sărbătorește Crăciunul, un oraş care nu se închide total de sărbători.
3. Chiar şi într-un oraş viu să vă faceți rezervări din timp la hotel, dar mai ales la restaurante. Noua mâncarea din Târgul de Crăciun nu ne-a ajuns.
4. Să vă faceți un plan clar pe zile cu ce vreţi să vizitaţi şi să verificați dacă atracțiile respective sunt deschise de sărbători.
5. Să căutaţi un hotel central, ca să puteţi bea şi voi un vin fiert, dar şi un hotel cu camere mari. Noi am găsit camere minuscule şi nu ne-a ars să stăm prea mult în cameră. Ştiu de obicei noi nu facem mofturi referitoare la mărimea camerelor. De obicei ne ghidăm pe principiul că în camere doar dormim. Atâta timp cât hotelul are internet, parcare şi ne primește cu Dea totul e ok. Ei bine de Crăciun, mai ales dacă totul e închis, găsiţi o bere sau un suc şi un sandwich peste tot, dar dacă camera e mică parcă nu îţi vine să stai, oricât de faine sunt programele la TV.
6. Alegeți opțiunea cu mic dejun. Noi de multe ori alegem fără mic dejun sau dacă micul dejun se plăteşte preferăm să căutăm ceva în oraş. Ei bine de Crăciun cum nu sunt deschise patiseriile sau chioșcurile de unde să îţi iei un corn e bine să pleci la umblat pe străzi cu burta plină. Deci chiar dacă micul dejun se plăteşte, chiar dacă vi se pare o sumă ce nu reflectă calitatea acestuia, eu vă îndemn să luați şi micul dejun.
Dacă v-a plăcut vă aştept cu un like pe facebook.com/Dichisuriro
Raluca
No comments:
Post a Comment