Turcia - Istanbul - Tramvaiul Nostalgic

Dragilor,

nu mă omor eu după mijloace de transport în comun, inedite sau nu, dar s-a întâmplat să ajung în Piaţa Taksim când venea tramvaiul. De fapt ieșisem de la funicular şi am mers în direcția greșită. Aiurită cum sunt mi-am dat seama prea târziu că de fapt peisajul nu era cel care ar fi trebuit să fie. Şi tot uitându-mă în jur am văzut o stradă pietonală, plină ochi, cu ceva rosu care se mișca încet prin mulțime. Am făcut legătura şi am realizat că e posibil să vină tramvaiul vechi.

Şi chiar venea. Nu ştiu cât se vede din această poză, dar undeva în spatele acelei mulțimi e un tramvai. 

Cum tramvaiul merge foarte încet am observat că şi vânzătorii ambulanți de castane sau covrigi, care aveau tot gherete roșii.

Nu ştiu dacă v-aţi prins, dar eu aici vorbesc despre tramvaiul vechi din zona europeană a Istanbulului, pentru că am înţeles că un tramvai similar ar exista şi în partea asiatică.  

Până vine tramvaiul să vă mai spun una sau doua chestii. Istanbulul a avut o vastă rețea de linii de tramvai atât pe partea asiatică, cât şi pe cea europeană. La început tramvaiele erau trase de cai. Însă în 1966 tramvaiele au încetat să mai funcționeze în Istanbul. Cum de, veţi întreba? Pentru că şi acum sunt tramvaie în Istanbul. Ei bine în 1990 acestea au fost reintroduse şi dacă mă întrebați pe mine tramvaiul e cel mai important mijloc de transport în comun din Istanbul. Eu mi-am făcut treaba cu el. 

Pentru că tramvaiul aproape a ajuns în stație, vă mai spun că teoretic vă puteţi urca din mers în tramvaiul nostalgic, teoretic pentru că mie totuşi mi s-a părut că avea viteză şi că e destul de departe de pământ. Poate dacă eram mai tânără... Nu am înţeles însă dacă se plăteşte călătoria cu tramvaiul nostalgic, ce practic coboară şi urcă o singură stradă. Wiki spune că preţul unei călătorii ar fi 1,75 lire turcești şi că se plăteşte la vatman.

Chiar şi mergând pe o singură stradă în sus şi în jos, tramvaiul nostalgic din partea europeană face legătura între Piaţa Taksim şi Piaţa Tunel (nu ştiu sigur dacă îi spune chiar aşa, aşa am găsit eu pe google) pe strada Istiklal Cadessi.

În Piaţa Taksim tramvaiul nostalgic întoarce într-un sens giratoriu, 

iar în Piaţa Galata, din cartierul cu același nume, cele două tramvaie din sensuri diferite se întâlnesc. Aşa se explică de ce pe stradă era doar un singur rând de șine, că eram eu nelămurită.

Tramvaiul nostalgic şi Piaţa Taksim 

Lungimea traseului tramvaiului nostalgic în partea europeană este de doar 1.6 km. Suficient însă să vă odihniți puţin picioarele după o zi de umblătură prin Istanbul, mai ales dacă alegeți să îl luați la deal. O călătorie durează cam 10 minute, iar frecvența tramvaielor este între 10 şi 20 de minute în funcţie de cât de aglomerată e strada.

Peisaj tipic din Istanbul. Tramvaiul, lumina, moscheea, nu ştiu sigur ce mă face să îmi placă acest oraş din ce în ce mai mult. Nu aş locui niciodată acolo, dar ca turist l-aş vizita oricând.

Dacă v-a plăcut vă aştept cu un like pe facebook.com/Dichisuriro

Raluca