Belgia - Castelul Veves

Dragilor,

nici bine nu ne-am întors din Dublin că am şi pornit la vizitat castele. Aici week-end-ul a fost unul lung, adică şi luni a fost liber şi am profitat de ocazie să mai bifăm un castel. I-am văzut reclama de pe autostradă de câte ori am mers la Charleroi sau Bruxelles, dar nu l-am vizitat niciodată. Reclama suna bine - 6 creioane care împung cerul - pentru că turnurile castelului aduc a creioane.

Castelul Veves se afla lângă localitatea Celles din provincia Namur, din Belgia. Se spune că a existat un castel în acest loc încă din secolul VII, iar în 1230 familia Beaufort a început construcția unei fortărețe în această locație.

Acest castel cu cele 6 turnuri rotunde ale sale a fost menționat prima dată în 1410. Desigur ce vedem noi în ziua de azi este datorat restaurărilor succesive ale castelului, iar la una dintre aceste restaurări a fost adăugată această bucată cu bârne din lemn. 

Vizita costă 7.5 euro, iar la interior vedeţi vreo 6 camere mobilate precum şi un balcon şi câteva scări. Ce mi-a plăcut mie cel mai mult a fost pardoseala din prima cameră. E diferit de ce am văzut până acum. Practic sunt mici pietre dreptunghiulare așezate în forme.

În depărtare am zărit un alt castel, dar am înţeles că ar fi reședința privată a cuiva. Şi Castelul Veves cică ar fi fost locuit, dar nu îmi dau seama pe unde că mai tot se vizita. Probabil o fi având o intrare secretă sau probabil cei care deţin castelul vin doar din când în când acolo.

Balconul 

Amestecul de stiluri de la Castelul Veves 

Eu cu celălalt castel 

Castelul Veves văzut din parcare.

Atenţie! Nu am mai întâlnit până acum un castel cu o poartă ce se deschide dacă suni la un interfon. Chiar dacă era deschis şi era în cadrul orarului de vizitare, poarta era închisă şi trebuia sunat la interfon. Am văzut multe maşini care au ajuns până la poartă, au văzut-o închisă şi au făcut cale întoarsă. 

Bonus! Poza cu mine şi cu Dea la întoarcere în maşină. Aşa se doarme în spate cu Dea în brațe. Nu am dormit mult că ne-a prins o furtună care ne-a făcut să oprim pe marginea drumului. Da bună a mai fost. Nu ştiu cum e la voi, dar aici e un fel de caniculă, la 29-30 de grade. Aşa că din când în când o ploicică e numai bună.

Dacă v-a plăcut vă aştept cu un like pe facebook.com/Dichisuriro

Raluca