am căutat în lung şi în lat internetul ăsta mare şi nu am găsit nimic despre târgul de ceramică de pe 1 iunie din Luxemburg. Da nimic, nimic. Nu ştiu sincer luxemburghezii ăștia în ce eră trăiesc şi cum comunică între ei, da clar internetul le este necunoscut. Aşa că nu îmi rămâne decât să vă arat nişte poze de la târgul, ce am aflat de la un vânzător că se desfășoară o dată la doi ani, şi să vă spun impresiile mele despre ceramica din Luxemburg.
Cu ceramica e relativ simplu. Foarte puțini spre deloc comercianți erau din Luxemburg, majoritatea veneau din Germania şi puțini din Belgia. Din Franţa chiar nu am văzut, dar e posibil să îmi fi scăpat mie. Din ce am mai citit eu cu alte ocazii se pare că în sudul Luxemburgului a existat cândva un centru de ceramică. Au existat ateliere ale meșterilor olari şi au existat obiecte din lut care au fost folosite în gospodărie. Însă toate au existat demult înainte ca Villeroy and Boch să pună supremație pe ceramica din zonă. Şi sincer ce face firma aceea e deja porţelan şi nu ceramică, nu ţărănisme cum îmi plac mie.
De la târg am înţeles că în Germania, foarte aproape de noi în jurul Koblenz-ului ar exista o fășie de lut pe care o tot exploatează ceramiștii din zonă. De aceea aproape toţi erau de pe acolo.
Din ce am observat eu ceramica din zonă e folosită mai mult în scop decorativ şi nu în scopul în care era şi cred că mai este folosită în România. Multe decoraţiuni şi chiar şi cănile sau farfuriile sau ulcioarele erau decorative şi mai puţin de folosit.
Figurine din ceramică de atârnat. Din ce am înţeles pot fi atașate şi unui carusel din acela de adormit copii, însă mie mi s-au părut cam ciudăţele pentru copii.
Ceramica tradiţională din Belgia. Practic pe oriunde veţi ajunge în Belgia aceasta e ceramica pe care o veţi întâlni. Gri cu albastru, uneori cu negru sau verde. La belgieni încă obiectele din ceramică sunt concepute pentru a fi folosite zi de zi în gospodărie şi sunt mai puţin decorative. Însă sunt scumpe rău raportat la câtă muncă intră într-un obiect ceramic de la noi şi de câtă migală şi răbdare e nevoie şi cum sunt cele belgiene. Mie îmi lasă impresia că sunt ștanțate, deci nici măcar nu sunt decorate ca pe la noi.
Un fel de pitici de grădină din Germania. Mie mi se pare evoluția obiectelor ceramice una firească. Acum există materiale mult mai trainice ce pot fi folosite în gospodărie, aşa că pentru a supraviețui ceramica a trecut la obiect decorativ. Şi apoi sincer, eu am cănițe şi ulcioare din ceramică, da le folosesc când şi când şi mă uit la ele ca la obiecte de preţ. Dacă s-au ciobit sau Doamne Fereşte! s-au spart plâng după ele şi ştiu că identic nu vor mai putea fi replicate, asta dacă mai găsesc meșterul care le-a făcut.
Cocoșul reprezentat pe o farfurie. Avem şi noi acest simbol în ceramica românească şi parcă seamănă
Un ulcior identic am eu acasă. L-am luat de la târgul din Iaşi şi cred că provine de pe undeva din zona cu germani din România.
Figurine din ceramică. Aveau şi țestoase. Ce ziceți, mi-am luat?
Alt vânzător, alte modele. Acestea sunt mai mult spre porţelan, iar desenul cu pisicile cu cozile împletite l-am văzut prin toată lumea, nu doar pe la noi. Bine deja nu mai vorbim de tradițional aici.
Acelaşi comerciant vindea şi farfurii. Foarte faine mi s-au părut, dar nu mi-am cumpărat pentru că am cumpărat nişte farfurii din Franţa şi acum le cam feresc şi nu le prea folosim. Şi dacă nu le folosim la ce le-am mai cumpărat?
Alt comerciant, altă idee. Numere de case sau chiar denumirea caselor din ceramică. Am văzut că pe aici, dar şi prin Irlanda se poartă astfel de semne. Tigrul din ceramică mi se pare foarte fain.
Maci din ceramică gândiți ca fiind decoraţiuni de grădină. Ca tot îmi plac mie macii şi nu se prind în grădina mea, m-ar fi tentat unul, dar erau scumpi rău.
Alte decoraţiuni de grădină. Pentru că erau scumpe rău nu se prea vindeau, iar comerciantul avea pus un afiș, 1 euro poza. Penibil mi se pare...
O parte din Târgul de Ceramică.
A fost în piaţa mică din continuarea Pieței Knuedler înspre Camera Deputaților. Nu am găsit pe net nici că acea piaţă ar avea vreo denumire.
Dacă v-a plăcut vă aştept cu un like pe facebook.com/Dichisuriro
Raluca
No comments:
Post a Comment