Luxemburg - Castelul Schoenfels

Dragilor,

nu ştiu dacă vă mai amintiți voi, dacă nu vă amintesc eu, cândva, cam acum un an, am plecat noi în căutarea a şapte castele, ce se aflau în Valea celor Șapte Castele. Scriam atunci că am găsit doar trei, din şapte şi eram puţin dezamăgită. Dezamăgită sunt şi acum la un an distanță şi la mii de km parcurși într-ale turismului pe aceste meleaguri. Desigur eu venită din România am mofturi de genul atracții turistice puse bine la punct, când în România nu există nici drumuri, ce atracții turistice? Însă nu mă aşteptam ca aici în inima Europei să cercetezi pe google cu zilele ca să găsești ce ai nevoie. În fine ar fi multe de spus, dar nu cred că e treaba mea să le spun. 

Aşadar Castelul Schoenfels face parte din Valea celor Şapte Castele din Luxemburg, vale ce aşa cum vă scriam este foarte aproape de Arlon. Noi am ajuns la acest castel din greșeală. Veneam de undeva şi am văzut indicator. Mic şi amărât, dar era. Am zis că nu avem cum să ratăm un castel.

Deşi cică acest castel ar veni din secolul XII şi cică ar fi fost mult mai mare şi avea şi apărare şi sat împrejur, acum arată mai mult ca un turn al fostului castel. Clădirea şi domeniul aparțin acum statului Luxemburghez şi din ce pare se află în restaurare.

Acum ce am văzut noi. Ajungem la castel, parcăm şi vedem mulţi muncitori care aparent construiau o terasă în faţa castelului. Întrebăm dacă se vizitează şi cineva ne spune că da, să mergem să îl vizităm. 

Aşa că urcăm cele 3 etaje ale castelului, la fiecare minunându-ne cât de fain e, chiar şi aşa mic ca un turn. Castelul era clar în reparaţii capitale. Scările mai că stăteau să cadă, iar primele două etaje erau la stadiul de cărămidă. Abia al treilea arăta ca în poza de mai sus. Ce mi-a plăcut a fost modelul creat de parchet şi modelul de la baza coloanei.

Castelul din secolul XII, da avea parchet? Lucru pe care casele mai noi nu îl au şi mie îmi displace teribil să umblu pe gresie.

Acesta este Castelul Schoenfels 

Ne-am învârtit prin castel liberi şi fără să ne întrebe cineva ceva, la fel ne-am învârtit şi prin jurul castelului. Ca o paranteză, vesticii nu sunt deloc pregătiți pentru invazia românilor. 

Niște explicații în luxemburgheză sau germană erau la poarta castelului

Castelul şi oamenii care construiau o terasă.

Acum e cât se poate de clar că acest castel nu este în circuitul turistic, cu toate indicatoarele pompoase de pe autostradă. E o casă goală, mai mult sau mai puţin șubredă. Însă mie mi-a plăcut ce ar putea fi. 

Nici vorbă de parcare, restaurant şi alte cucuri turistice, deşi am văzut că exista un domeniu destul de mare şi cu câteva clădiri ce ar putea fi transformate în dependințele unei atracții turistice.

Dacă v-a plăcut vă aştept cu un like pe facebook.com/Dichisuriro

Raluca