sunt asa de mândră de mine, de nu vă pot explica. Nu doar că m-am ținut de proiect şi mi-am rupt măcar o jumătate de oră zilnic să gândesc ținute, să le așez (uneori mai bine, alte ori mai strâmb) şi să le fac poze, ca mai apoi să selectez o poză şi să o postez online, dar am reuşit şi să arat lumii ce minune este IA Românească şi cât de versatilă poate fi.
Proiectul a mers super cât a fost cald afară şi colegii mei, de orice nație ar fi ei, abia așteptau să vadă ce îmi mai scornește mintea. Am explicat zilele astea mai mult decât oricând ce este o ie, ce elemente o compun, de ce e românească şi nu alt fel. Mi-a plăcut discuția din lumea reală plecând de la lumea virtuală. De obicei e cam invers.
Să ştiţi că promit să revin pe blog, cu atât mai mult cu cât termin cu masterul pe anul ăsta şi îmi mai fac puţin timp. Să ştiţi că am subiecte ce așteaptă să fie scrise de prin martie, le-am făcut o listă şi stau cuminți acolo.
În plus vine Ziua Iei. Abia aştept! Vă vine să credeţi că am scris un articol în Franceză, mi l-a corectat o prietenă şi l-am trimis la ziare? Nu ştiu voi cum sunteţi, dar pentru mine asta e o enormă realizare, având în vedere că acum trei ani nu ştiam deloc franceza. E drept era de fapt o traducere a unui articol din engleză, ce a fost deja publicat în ziare. Un articol despre Ziua Iei!
Mă simt onorată să pot publica ceva, orice, despre acest subiect.
Ştiu că pare nasol să faci print screen, dar sunt aşa de mândră de mine, de nu vă imaginați. Nu e ca şi cum ar fi primul articol publicat, nu e ca şi cum vorbesc prima dată de un eveniment organizat de mine, însă în perioada asta în care îmi storceam la propriu creierul să scot lucrări științifice care nu mă reprezintă, articolele vin ca o confirmare că nu am uitat drumul. Nu ştiu dacă mă fac înţeleasă sau nu, dar mie mi se pare enorm. Şi vă rog pentru o perioadă să nu mă contraziceți.
Aşadar dragilor, nu ştiu sincer cât de coerentă am fost în această dimineaţă, voiam să vă spun că sunt deja în săptămâna a treia a proiectului cu ii şi că pe 24 iunie la ora 19 ne vedem în Piaţa Clairefontaine, dacă sunteţi în Luxemburg!
II şi jurnalism, pe bune dacă nu ar fi cariera perfectă!
Dacă v-a plăcut, vă aştept cu un like pe facebook.com/Dichisuriro
Raluca
P.S. Am uitat să vă spun că săptămâna asta am inclus în ţinute iile mele dragi cu garoafe. Se zice că femeile brodau pe ii simboluri care le reprezentau şi se mai zice că legătura dintre femeie şi simboluri era una magică. Aş vrea să cred că e la fel şi cu garoafele mele :)
No comments:
Post a Comment