Timp de cusut

Dragilor,

nu am revenit pe blog, aș vrea foarte tare să revin, dar știți și voi expresia cu zugravul are casa nezugrăvită, cizmarul nu are pingele...tot așa și jurnalistul și social media specialistul nu are blogul la zi. Lucrez, intens aș putea spune, la lansarea unui site în engleza, dar îmi voi păstra și acest blog din motive sentimentale. Veți afla tot la momentul potrivit de pe facebook, poate voi și posta ceva aici cu link-uri și tot ce trebuie.

Acum însă am revenit pentru o scurta (sper eu) postare despre timpul de cusut sau în general despre timpul pe care îl petreceți pentru voi, pentru hobby-urile voastre, pentru plăcerile voastre... Mi-a venit ideea în minte când am postat recent ceva pe o rețea socială și cineva mi-a scris - ”de unde îți faci timp?„ și cum sunt de treabă am zis să împărtășesc și cu voi rețeta.

Nu, nu am inventat vreo mașinărie și ziua mea are 32 de ore, ba chiar cu Ilinca mica, ziua mea nici măcar 24 de ore nu mai are, dar este important pentru mine să îmi fac timpul meu, ca altfel încep să învinuiesc copilu ca nu mai am timp și dăm în altele mai nasoale.

Din capul locului precizez că eu nu sunt fan al expresiei „nu am timp” ci mai degrabă al ”nu știu să îmi fac timp” sau daca vreodată mi-ai zis ”nu am timp să ne vedem” eu am înțeles ”nu am chef să ne vedem, deci să îmi fac timp”. Nu a mai fost cazul de ceva vreme să îmi spună cineva așa, cu atât mai mult cu cât pandemie plus expat life egal foarte puțin timp de calitate petrecut fizic cu prietenii, însă fiți pe pace și mie mi s-a livrat cândva placa asta.

Așadar de unde îmi fac timp? Pai am ascultat-o pe Stela Moldovanu care a zis la un moment dat ca ea se trezește cu o ora mai devreme decât ceilalți membrii ai familiei și coase. Îmi iese și nu prea, dar câteodată îmi iese. Nu îmi pun ceas sau altceva, uneori mă trezesc înaintea tuturor, mă apuc de treabă pentru job, termin pe la un 12-13, îmi iau ceva de mâncat pe tastatura (da, știu e nasol) și apuc o jumătate de ora ba uneori chiar și o oră de cusut. O oră egal 60 a minute egal 60 de fire cusute. Deja e regal!

Apoi, asta chiar îmi iese bine de tot, Laura prietena mea din Luxemburg, cu câteva cămăși superbe la activ, m-a sfătuit să cos și când prind 10 minute libere. Și mi-am amintit că așa am procedat și la Cămașa Matisse, de am cusut pe autobuz, pe tren, în vreo pauza și am terminat-o în aproximativ 5 luni. Însă am învățat să nu mă mai car cu toate bucățile cămășii după mine, pentru că la Matisse am pierdut spatele, a fost cu tragedii și frici, dar am scos-o la capăt. Eu cos cu mătase Dor din shop-ul Semne Cusute. Am cumpărat jumătăți de scul, deci mărimea firului meu e o jumătate de scul. Firul ăla, am cronometrat, eu îl cos în 10 minute. Așadar, daca îmi găsesc 10 minute, reușesc să cos un fir de mătase. În funcție de model asta înseamnă un modul cusut. Așa se avansează mai greluț și nu ai satisfacția pe care o ai când vezi o oră cusută, dar, per total, merge mai repede. 

Acum să vă arat și ce cos? Cos o cămașă pe care am văzut-o la Galateca în 2015 cred, o cămașă Cucuteni. Așa îi zicea în expoziție, așa îi zic și eu, însă nu e cămașa Cucuteni atât de populară pe Semne Cusute, cu planșă și de toate. Am început la finalul lui ianuarie, când a apărut în shop pânza de in - DeplIN. E o pânză pentru cămășile arhaice, cu destule fire cât să văd eu bine să cos pe ea fără ochelari (12x12 fire pe centimetru) și cel mai important cu număr de fire egale și cât de cât regulate. Adică firele nu sunt ca la inul inegal sau inia cu bucăți mari pe unele fire. E o pânza cu care mă împac destul de bine, mi se pare nițel mai frumușică decât Inia pe care am cusut cămașa mea cu chirușcă. Dacă nu ați înțeles nimic, probabil nu coaseți cămăși românești, dar nu e chiar nici o tragedie.

Cum spuneam, am început-o la sfârșitul lui ianuarie și aș vrea să o port de 24 iunie. Cu cât cos la ea, mi se pare termenul din ce în ce mai nerealist, dar ca luni, ca timp pare că sunt pe muchie. Am terminat o mânecă în două luni, ar mai fi cam trei luni până pe un 20 iunie cât să îmi las timp să o închei. Dacă nu o fi 24 iunie și o fi mai încolo, nu vreau să o fușeresc doar să prind termenul, la urma urmei nu mă fugărește nimeni. 

Cam asta ar fi. Rezumând, îmi fac timp dimineața trezindu-mă mai devreme, cos și dacă am 10 minute libere, iar ziua mea nu are mai mult de 24 de ore. Am job full time și o fetiță de doi ani și o casă cu vase, aspirator, rufe...ca toata lumea.

Vă invit pe Instagram @medemoiselle.ralu, acolo postez mai des si sunt foarte activa pe stories unde mai postez din când în când progresul la Cămașa Cucuteni. Sper ca această postare v-a găsit bine.